Țările Baltice vs Moldova: Sistemele bancare a celor 3 state în comparație cu cel moldovenesc

Continuăm seria articolelor în care comparăm sistemul bancar al Republicii Moldova cu ale altor state. Subiectele acestui articol vor fi țările baltice (Estonia, Letonia și Lituania) care asemenea Republicii Moldova au întâmpinat multe greutăți odată cu destrămarea URSS-ului și a obținerii independenței la începutul anilor 90’.

Estonia

Estonia este a 2-a cea mai săracă țară din Uniunea Europeană, după Slovacia, având o valoare netă a activelor pe persoană de 21,000 euro. Deși este una din cele mai sărace țări din Uniunea Europeană, Estonia este destul de atractivă, în special pentru populația și companile din țările scandinavice.

Sistemul bancar al Estoniei este unul bine dezvoltat. Acesta este compus din Banca Centrală a Estoniei și din cele 16 bănci comerciale. Banca Estoniei mai este și membră al Sistemului European al Băncilor Centrale. Primele 4 cele mai mari bănci din Estonia dețin 88% din toată piața bancară. Cea mai mare bancă este Swedbank, o bancă cu capital majoritar suedez. Swedbank deține active în valoare de 8837 milioane de euro și circa 46% din toată piață bancară a Estoniei.

Băncile Estoniene folosesc ultimele inovații în domeniul Internet Banking-ului și aproape toate serviciile care le oferă sunt în formă digitală. Aceasta se datorează băncilor suedeze, norvegiene și finlandeze care au cucerit în mare parte sistemul bancar estonian.

Valuta oficială a Estoniei din anul 1992 până în 2011 a fost coroana estoniană, iar din 2011 euro a devenit valută oficială a Estoniei. Estonia este prima dintre cele 3 țări baltice care a adoptat moneda unică euro drept valută oficială și este unica țară care menține în circulație doar euro.

Lituania

În anul 2003 înainte ca să adere la Uniunea Europeană, Lituania avea cea mai mare creștere economică în comparație ce ceilalți candidați înregistrând o creștere de 8.8%. Creșterea economică a continuat și în 2004 cu 7.7% până în 2007 înregistrând o creștere maximă de 8.9%. Anul 2008 a urmat cu stagnare dramatică de -14.74%. Doar 19 din cele 22 bănci comerciale au înregistrat profituri în anul 2008. Lituania nu și-a revenit complet încă din criza economică mondială din 2008-2009, deși a înregistrat în anul 2010 o creștere economică de 1.3% și de 5.9% în anul 2011.

Sistemul bancar al Lituaniei este compus din Banca Centrală a Lituaniei și din cele 22 bănci comerciale. Cea mai mare bancă comercială din Lituania este SEB Bankas care deține active în valoare de 7193 milioane de euro.

Misiunea Băncii Lituaniei este de a asigura durabilitatea și integritatea statutului monetar, statutului de credit și de dezvoltare a sistemului de plăți pentru a putea crea condiții favorabile ce influențează dezvoltarea optimă a economiei naționale. Obiectivul principal al Băncii Liatuaniei este de a stabiliza prețurile. Banca este independentă față de guvernul lituanian și față de alte instituții ale statului. 

Moneda națională a Lituaniei este Litasul lituanian (LTL) a cărui subunitate este centul care se divide 1/100. Litasul lituanian este compus din 9 monede și 6 bancnote. Monedele au valoarea de 1, 2, 5, 10, 20, 50 cenți și 1, 2, 5 litai. Bancnotele au valoarea de 10, 20, 50, 100, 200, 500 de litai.

Lituania odată cu aderarea la Uniunea Europeană și-a pus scop adoptarea monedei unice euro pe 1 ianuarie 2007 însă cererea a fost refuzată de către Comisia Europeană datorită inflației mari. În anul 2006 guvernul a adoptat o nouă convergență cu scopul de adopta moneda unică euro în anii 2010-2011, însă nici atunci inflația nu a avut rata așteptată. În februarie al anului curent guvernul a aprobat planul de adoptare al euro pe 1 ianuarie 2015.

Letonia

La fel ca și Lituania și Estonia, Letonia a fost dur lovită de criza mondială din 2008-2009. Economia Letoniei în primele luni ale anului 2009 a scăzut cu o rată dramatică de 18%. Aceasta a fost cea mai bruscă scădere din Uniunea Europeană. Stagnarea generală a economiei a influențat considerabil și sectorul bancar. 

Sistemul bancar al Letoniei este compus din Banca Letoniei care este Banca Centrală a acesteia și de cele 25 bănci comerciale. Banca Letoniei este una din instituțiile cheie ale Letoniei al cărui rol primordial este de a stabiliza prețurile. În perioada activității sale Banca Letoniei a încurajat concurența, alocarea eficientă a resurselor financiare, stabilitatea, coordonarea și supravegherea sistemului financiar leton. Banca Letoniei emite moneda națională a Letoniei - latul leton.

Moneda națională a Letoniei este latul Leton (LVL) a cărui subunitate este centul (santimu) care se divide 1/100. Latul leton este compus din 8 monede și 6 bancnote. Monedele au valoare de 1, 2, 5, 10, 20, 50 cenți și de 1, 2 lati letoni.  Bancnotele au valoare de 5, 10, 20, 50, 100, 500 de lati.

Unii specialiști sunt foarte optimiști în privința aderării Letoniei la zona euro. Această aderare ar stimula exporturile și ar aduce beneficii economiei Letoniei. Guvernul leton odată cu aderarea la Uniunea Europeană a planificat adoptarea euro în anul 2008 însă din diverse motive aceasta a fost amânată de mai multe ori. 

Latul leton este o valută puternică comparativ cu fostele valute ce au fost în cele 3 țări baltice și chiar mai mare decât moneda unică Euro. Valoarea unui lat leton comparativ cu euro este de 1,4274. Pe data de 6 noiembrie 2012 guvernul leton a adoptat oficial planul de adoptarea a monedei euro pe 1 ianuarie 2014. Guvernul a prezentat 4 reglementări în introducerea monedei unice europene:

- de pe data de 1 ianuarie 2014 nici un bancomat nu va mai distribui lati leton;

- latul și euro vor circula împreună doar 2 săptămâni;

- oficiile poștale vor oferi schimb valutar gratis pentru 3 luni;

- toate magazinele sunt obligate să afișeze prețuri duble timp de 3 luni înainte și 6 luni după ce s-a adoptat moneda unică euro.

Rata inflației ale țărilor baltice până în 2008 a fost mare, în special a Letoniei unde în anul 2007 a ajuns limita maximă de 20.3%. Deși inflația a fost destul de mare toate 3 țări au înregistrat creșteri economice foarte mari. Anul 2009 a fost un an negru pentru economia țărilor baltice. Inflația negativă este înregistrată pentru prima dată în anul 2009 unde toate 3 țări înregistrează pierderi dramatice. Inflația Republicii Moldova ca și inflația țărilor baltice au înregistrat descreșteri din 2009 până în prezent.

Comparând rata depozitelor bancare, se observă că rata depozitelor bancare din Republica Moldova depășește considerabil pe cele ale țărilor baltice. Aceasta se datorează inflației relativ mari și datorită costurilor mari a banilor atrași prin depozite și a finanțărilor externe care includ dobânzi mari privind riscurile de țară. Rata depozitelor țărilor baltice în prezent sunt mici. Cea mai mare diminuare a ratei depozitelor la termen în aceste țări au fost înregistrate în anul 2010 unde rata a scăzut aproximativ de 3 ori. În prezent cea mai mică rată a dobânzii la depozite este în Estonia unde rata pentru un depozit în euro este de 0,32%, în Lituania pentru un depozit în litai rata medie este de 0.77%, iar în Letonia pentru un depozit în lati rata este de 0.37%.

Cea mai mare rată a creditelor pentru perioada analizată (2006-2013) este înregistrată în Republica Moldova. Deși rata creditelor în Republica Moldova niciodată nu a fost la fel de mică precum acum, aceasta încă este ridicată comparativ cu cea a țărilor baltice. Țările baltice sunt cunoscute prin faptul că nu sunt mari utilizatori al creditelor bancare, aceștia apelând la credite doar în ultimul caz. Cetățenii acestor țări preferă să folosească mai mult resurse proprii decât cele împrumutate. Cea mai mică rată a dobânzii din 2011 până în prezent este înregistrată în Estonia, unde valuta națională este moneda unică euro.

Deși țările baltice au politici economice asemănătoare, acestea evoluează diferit. Populația acestor țări (Estonia 1.3 mil, Letonia 2 mil, Lituania 3 mil) este mult mai mică decât cea a Republicii Moldova însă activele băncilor comerciale depășesc de câteva ori activele băncilor comerciale din Republica Moldova. Prezența acestor 3 țări în UE mărește posibilitățile economice și limitele pe care le pot atinge acestea.

Autor: Liviu Guțuleac

Totul despre bănci, într-o singură postare. Zilnic. Urmărește Bancamea pe Telegram