Economia rusă s-a confruntat pe parcursul anului 2014 cu un șir de provocări – scăderea prețului petrolului, sancțiunile occidentale și deprecierea rublei. Circa jumătate din veniturile bugetului Rusiei sunt asigurate din exportul de hidrocarburi. Astfel, bugetul Rusiei a acumulat mai puține venituri. Companiile din sectorul energetic (cum ar fi Gazprom și Rosneft) trebuie să ramburseze creditele contractate de la băncile occidentale în valută străină. Astfel, a crescut cererea de valută pe piața rusă, ceea ce a provocat deprecierea rublei față de valutele străine. De asemenea populația s-a grăbit să cumpere dolari și euro, pentru a-și salva economiile.
Figura 1. Cursul rublei rusești față de dolarul american în 2014. Sursa: vestifinance.ru
În aceste condiții, Banca Rusiei (banca centrală) a fost nevoită să intervină pe piață pentru a stabiliza moneda națională, utilizînd rezervele valutare.
Figura 2. Rezervele valutare ale Băncii Rusiei în 2014, mld. $
Observăm că în perioada 1 ianuarie - 1 decembrie, Banca Rusiei a cheltuit circa 90,7 miliarde dolari, sau circa 17,8% din rezerve. Însă populația și companiile au intrat în panică, ceea ce a provocat o depreciere continuă a rublei și Banca Rusiei a fost nevoită concomitent cu utilizarea rezervelor să mărească și rata de bază pe parcursul anului 2014.
Figura 3. Dinamica ratei de bază a Băncii Rusiei pe parcursul anului 2014, în procente.
Conform graficului pe parcursul anului 2014, rata de bază s-a majorat cu 11,5 puncte procentuale, de la 5,5 % pînă la 17%. Această măsură are drept scop menținerea încrederii populației în sistemul bancar, pentru a încuraja menținerea depozitelor bancare în ruble rusești. Pe de altă parte, băncile vor fi nevoite să majoreze ratele dobînzilor la credite acordate, ceea ce va împinge economia Rusiei în recesiune. O bună parte din debitori nu vor fi în stare să-și achite ratele la bănci, iar asta va duce la creșterea ponderii creditelor neperformante în sistemul bancar rusesc.
Pe 16 decembrie, rubla a fost supusă unui atac speculativ – la unele case de schimb valutar euro costa 100 ruble, iar dolarul – peste 73 ruble. În aceste condiții, Banca Rusiei a majorat brusc cu 6,5 p.p. rata de baza de la 10,5% pînă la 17%. Similar în acest an banca centrală a Turciei a majorat brusc rata de bază de la 4,5% pînă la 10% pentru a opri atacul speculativ asupra lirei turcești.
Dacă la 12 decembrie rezervele valutare constituiau circa 414,6 miliarde dolari, atunci la 19 decembrie – doar 398 miliarde dolari. Astfel într-o săptămînă au fost cheltuite 15,4 miliarde dolari pentru menținerea stabilității rublei rusești, iar de la 1 ianuarie pînă la 19 decembrie, Banca Rusiei a cheltuit circa 110 miliarde dolari sau 22% din rezervele sale. Dacă la începutul anului un dolar costa circa 32,5 ruble, la 19 decembrie 1 dolar costa circa 60 ruble, adică rubla rusească s-a depreciat aproape de 2 ori față de dolar.
Pe 17 decembrie 2014, Banca Rusiei a anunțat măsuri suplimentare de susținere a rublei rusești:
1. Banca Rusiei va introduce un moratoriu temporar privind recunoașterea reevaluării negative a portofoliilor instituțiilor de credit și instituțiilor financiare non-bancare, ceea ce va reduce sensibilitatea participanților de pe piață la riscul de piață.
2. Pentru a limita impactul reevaluării valutare a activelor și pasivelor externe privind cerințele prudențiale ale instituțiilor de credit, Banca Rusiei intenționează să ofere instituțiilor de credit dreptul temporar de a utiliza cursul din trimestrul precedent în calcularea cerințelor prudențiale privind tranzacțiile în valută străină.
3. Banca Rusiei va îmbunătăți mecanismul de acordare a valutei străine instituțiilor de credit. Dacă este necesar, Banca Rusiei va îmbunătăți mecanismul REPO, organizând mai multe licitații pe diferite perioade de timp.
4. Pentru a îmbunătăți gestionarea riscurilor de credit, Banca Rusiei intenționează să:
- Ofere instituțiilor de credit posibilitatea să adopte decizia de a nu înrăutăți evaluarea situației financiare a debitorului cu scopul formării provizioanelor pentru pierderi, dacă schimbările situației financiare sunt condiționate de măsuri restrictive politice și economice ale unor țări străine.
- Crească perioada în care instituția de credit are dreptul de a nu mări rezervele practic formate la împrumuturile debitorilor, situația financiară, și/sau calitatea deservirii datoriei, și/sau garanției pentru împrumuturi, calitatea cărora s-a deteriorat ca urmare a unei situații de urgență, de la 1 an până la 2 ani.
- Anularea coeficientului de risc mărit pentru împrumuturile acordate companiilor de leasing și factoring – membri ai unui grup bancar, în cadrul căruia este o bancă-creditor.
- Introducerea unui coeficient de ponderare de risc redus pentru creditele acordate în ruble exportatorilor ruși care dețin un contract de asigurare cu Agenția de asigurare a exporturilor din Rusia.
5. Pentru a menține stabilitatea sectorului bancar în condițiile creșterii riscurilor de credit și dobîndă pe fonul slăbirii economiei rusești, Banca Rusiei și Guvernul Federației Ruse pregătesc măsuri de susținere a instituțiilor de credit în 2015.
Aceste măsuri au fost implementate întârziat, afirmă unii experți. Totuși, aceste măsuri au oprit temporar deprecierea rublei. Economia rusă își va reveni abia în 2016, conform datelor și a Băncii Mondiale, iar în 2015 se așteaptă o scădere a produsul intern brut cu 2,9%. Agenții de rating importante, cum ar fi Standard&Poors au redus ratingul Rusiei de la BBB- la BB+ la 26 ianuarie 2015, ceea ce o face neatractivă pentru investitori. În aceste condiții, Banca Rusiei a fost nevoită să reducă rata de bază de la 17% la 15% pe 2 februarie 2015, pentru a susține economia. Treptat, rata de bază a mai fost scăzută – pe 13 martie 2015 de la 15% la 14% și pe 30 aprilie 2015 de la 14% la 12,5%.