Dacă ai economii și vrei să le investești într-un instrument sigur, emis de stat, poți participa la o nouă rundă de subscriere prin platforma eVMS.md. Ministerul Finanțelor anunță că, în perioada 2–14 iunie 2026, poți cumpăra online obligațiuni de stat.

Această rundă vine cu dobânzi anuale între 7,45% și 7,85%, în funcție de perioada pentru care alegi să investești banii.

Poți alege obligațiuni de stat cu:

maturitate de 1 an — dobândă anuală de 7,45%;

maturitate de 2 ani — dobândă anuală de 7,55%;

maturitate de 3 ani — dobândă anuală de 7,65%;

maturitate de 4 ani — dobândă anuală de 7,85%.

Dobânda este fixă și se achită semestrial, direct în contul tău bancar.

Platforma eVMS.md îți permite să cumperi valori mobiliare de stat online, fără drumuri la ghișeu. Detalii despre condițiile de subscriere pot fi consultate pe eVMS.md sau pe pagina Ministerului Finanțelor.

Dacă ai casă, apartament sau teren, este bine să verifici din timp obligațiile fiscale. Serviciul Fiscal de Stat anunță că 30 iunie 2026 este termenul-limită pentru achitarea impozitului pe bunurile imobiliare și a impozitului funciar pentru anul 2026.

Termenul se aplică pentru bunurile existente sau dobândite până la 31 martie 2026, inclusiv. Sunt vizați persoanele fizice-cetățeni și gospodăriile țărănești/de fermier.

Suma impozitului este calculată anual de serviciile de colectare a impozitelor și taxelor locale din cadrul primăriilor. Tot acestea expediază contribuabililor avizele de plată.

Cei care dețin semnătură electronică pot genera avizul de plată și online, prin serviciul „Vizualizarea impozitului în baza fișei imobilului”, disponibil pe pagina SFS, în compartimentul Servicii pentru persoane fizice. Pașii sunt explicați în Baza generalizată a practicii fiscale.

Achitarea poate fi făcută online, prin serviciul Achitare online SFS sau prin Serviciul Guvernamental de Plăți Electronice MPay. Cei care preferă plata în numerar se pot adresa la ghișeele băncilor sau la oficiile Î.S. „Poșta Moldovei”.

SFS amintește că, în cazul neachitării în termen, pentru fiecare zi de întârziere se aplică o penalitate de 0,0301% pe zi.

Contribuabilii care au sume achitate în plus la buget pot solicita compensarea obligației fiscale. Cererea privind compensarea și/sau restituirea mijloacelor bănești poate fi depusă la Direcția deservire fiscală sau online, prin Cabinetul personal al contribuabilului, accesând serviciul „e-Cerere”. Formularul cererii este disponibil aici.

Pentru întrebări legate de avizele de plată sau de informațiile indicate în acestea, contribuabilii se pot adresa serviciilor de colectare a impozitelor și taxelor locale din cadrul primăriilor, în funcție de locul amplasării bunului imobil.

Informații suplimentare pot fi obținute la Centrul unic de apel al Serviciului Fiscal de Stat, la numărul 0 8000 1525, apel gratuit, sau prin consultarea Bazei generalizate a practicii fiscale.

Republica Moldova trebuie să înceapă o reformă amplă de consolidare fiscală pentru a aduce deficitul bugetar în limite controlabile, arată o analiză publicată de Expert-Grup.

Potrivit autorilor, deficitul bugetar din ultimii ani a ajuns la 4-5% din PIB, de aproape două ori peste nivelul considerat sustenabil pentru Republica Moldova. Experții susțin că ținta ar trebui să fie reducerea deficitului spre 2-3% din PIB pe termen mediu.

Pe înțelesul tuturor, deficitul bugetar apare atunci când statul cheltuie mai mult decât încasează. Diferența trebuie acoperită prin împrumuturi, iar atunci când acest lucru se întâmplă an de an, presiunea asupra economiei devine tot mai mare.

Expert-Grup notează că deficitul actual are un caracter preponderent structural. Asta înseamnă că problema nu este legată doar de crizele recente, precum pandemia, criza energetică sau inflația, ci de dezechilibre mai profunde în sistemul finanțelor publice.

Una dintre consecințe este faptul că statul se împrumută tot mai mult de pe piața internă. În prezent, aproximativ 40% din datoria de stat este datorie internă, contractată la dobânzi relativ ridicate, de 9-10%.

Această situație poate reduce spațiul de creditare pentru companii. Practic, băncile ajung să finanțeze mai mult statul, în loc să direcționeze o parte mai mare din resurse către sectorul privat, investiții și dezvoltarea afacerilor.

Autorii analizei atrag atenția că un deficit mare pune presiune și pe politica monetară. Acesta poate alimenta riscuri inflaționiste, poate menține dobânzile ridicate și poate reduce eficiența măsurilor luate de Banca Națională a Moldovei.

Expert-Grup subliniază că problema principală nu ține de cheltuieli publice excesive. Comparativ cu alte state din regiune, Republica Moldova cheltuie relativ puțin prin sectorul public. În ultimii 15 ani, cheltuielile publice au reprezentat, în medie, 35,6% din PIB, față de o medie regională de 39,4%.

Mai mult, Moldova investește puțin în proiecte publice de capital, deși acestea pot avea un impact important asupra creșterii economice. În perioada 2010-2024, investițiile publice au fost de aproximativ 3,4% din PIB, unul dintre cele mai mici niveluri din regiune.

Din acest motiv, autorii consideră că reducerea deficitului nu ar trebui făcută în principal prin tăieri de cheltuieli, ci prin creșterea veniturilor la buget. Soluția propusă este extinderea bazei impozabile, reducerea facilităților fiscale, combaterea evaziunii fiscale și diminuarea economiei informale.

O zonă importantă vizată este TVA. Deși Republica Moldova are o cotă standard de 20%, cota efectivă este estimată la aproximativ 10%.

Mai mult de 5.000 de dosare de daună RCA internă au înregistrat întârzieri la plata despăgubirilor după emiterea deciziei de către asigurători, arată rezultatele unui control desfășurat de Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) la nouă companii de asigurări.

Verificările au vizat modul de gestionare și soluționare a dosarelor de daună aferente asigurării obligatorii RCA internă pentru perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2025, fiind analizate peste 22.000 de dosare de daună.

Datele arată că 11.975 de dosare, adică 54,4% din total, au fost soluționate și achitate în termen de cel mult 30 de zile de la depunerea cererii de despăgubire.

Alte 4.054 de dosare au fost achitate în intervalul 30–45 de zile, iar 1.757 de dosare între 45 și 60 de zile. În total, 91,4% dintre dosare au fost regularizate în termenul legal de până la 90 de zile, potrivit legislației.

Totuși, controlul CNPF a identificat mai multe abateri privind respectarea termenelor legale.

Cea mai frecventă problemă a fost întârzierea plăților după emiterea deciziei de despăgubire: în 5.072 de cazuri, echivalentul a 23% din total, asigurătorii au depășit termenul de 10 zile lucrătoare prevăzut pentru achitarea despăgubirilor.

De asemenea:

• în 849 de cazuri (3,9%) au fost depășite termenele de constatare a pagubelor;
• în 1.059 de cazuri (4,8%) au existat întârzieri la emiterea deciziilor privind despăgubirea;
• în 3.141 de cazuri (14,3%) deciziile au fost comunicate cu întârziere persoanelor păgubite;
• în 1.239 de cazuri (5,6%) asigurătorii au depășit termenul legal de achitare a despăgubirilor de maximum 90 de zile.

CNPF precizează că unele întârzieri au fost influențate și de transmiterea tardivă de către persoanele păgubite a informațiilor necesare plății, inclusiv a rechizitelor bancare.

În urma controlului, autoritatea a cerut tuturor societăților de asigurare vizate să își conformeze activitatea la prevederile legale și să îmbunătățească monitorizarea termenelor, comunicarea cu persoanele păgubite și trasabilitatea procesului de soluționare a daunelor.