Grupul olandez de servicii financiare ING a acceptat să plătească 619 milioane de dolari pentru că ar fi încălcat sancţiunile impuse de SUA prin ajutarea unor companii din Iran şi Cuba să transfere miliarde de dolari prin sistemul financiar american, informează capital.ro cu referire la ‘Financial Times’.

ING a acceptat că aceste acţiuni, care acoperă peste 20.000 de tranzacţii de la începutul lui 1990 până în 2007, au încălcat legislaţia SUA, conform documentelor Trezoreriei americane, care a anunţat că este cea mai mare amendă impusă vreodată pentru violarea sancţiunilor.

ING anunţase anterior că a pus deoparte provizioane pentru a acoperi plata sancţiunilor. Compania olandeză este ultima amendată de autorităţile SUA, după ce Credit Suisse (Elveţia) şi Lloyds (Marea Britanie) au plătit 536 milioane de dolari şi, respectiv 350 milioane de dolari în 2009, iar banca britanică Barclays a plătit în 2010 aproximativ 298 milioane de dolari, iar HSBC (Marea Britanie) a anunţat că s-ar putea confrunta cu investigaţii în SUA din cauza unor tranzacţii cu firme iraniene.

Autorităţile SUA susţin că ING ar fi ascuns în mod ilegal informaţii care ar fi dus la identificarea clienţilor din Iran şi Cuba. Departamentul Justiţiei din SUA susţine că schemele implicau miliarde de dolari şi au fost incluse birourile ING din Curaçao, Olanda, Belgia, Franţa şi România.

Ieşirile de fonduri din băncile elene s-au intensificat înainte de alegerile parlamentare care vor avea loc la sfârşitul acestei săptămâni, din cauza temerilor că Grecia se apropie de abandonarea euro, au declarat doi bancheri, scrie money.ro cu referire la Bloomberg.

Retragerile zilnice de fonduri s-au apropiat în această lună de 500 de milioane de euro, a spus unul dintre bancheri. Un al doilea bancher a declarat că retragerile ar fi depăşit marţi 700 de milioane de euro.

Băncile elene se află sub presiune după ce persoane fizice şi companii au efectuat retrageri de circa 72 de miliarde de euro de la declanşarea crizei datoriilor suverane, în octombrie 2009.

Instituţiile financiare elene au acces la finanţare din partea Băncii Centrale Europene, dar situaţia se va schimba dacă Grecia va ieşi din zona euro.

Deponenţii încearcă să îşi protejeze banii din cauza temerilor că Grecia ar putea adopta o nouă monedă, care s-ar devaloriza imediat.

Ieşirile de fonduri din băncile elene s-au accelerat după alegerile parlamentare de pe 6 mai, când partidele care se opun programului de salvare convenit cu UE şi FMI au câştigat cele mai multe voturi, provocând incertitudine legată de viitorul Greciei în uniunea monetară. Partidele nu au reuşit să formeze un guvern, astfel că pe 17 iunie vor avea loc noi alegeri.

La un ritm de 500 de milioane de euro pe zi, retragerile de fonduri vor depăşi probabil recordurile lunare anterioare de la declanşarea crizei şi nu vor fi probabil sustenabile, dacă vor continua timp de mai multe luni.

Banca Network Investimenti (BNI) este în pragul falimentului și a decis să simuleze cât timp sunt dispuși clienții săi să aștepte până când vor avea acces la conturile lor, scrie bankingnews.ro cu referire la Lettera43. Toate conturile clienților BNI au fost blocate, în urmă cu 10 zile iar situația va ține până în luna iulie.

Nici măcar ATM-urile băncii nu pot fi folosite. 90 la sută din conturile active ale BNI sunt conturi curente cu costuri zero, folosite pentru titluri de trezorerie, obligațiuni, acțiuni, titluri prin care cash-ul e plasat sub formă de investiție. 

Clienții se plâng pentru că nu au fost avertizați și au descoperit noutatea când au vrut să aiba acces la contul lor, în bancă, la ATM sau pe Internet. Acțiunile sunt de asemenea protejate, în limita a 103.000 euro, prin intermediul unui fond de credit curent interbancar, care aparține BNI. 

Recent, firma de brokeraj financiar Consultinvest Sim, cu sediul in Modena, a declarat deja că a preluat controlul activităților BNI și încearcă să o salveze. Banca a suspendat plățile pentru o lună de zile, dar legea prevede posibilitatea extinderii perioadei cu alte 60 de zile, după care este declanșată lichidarea.

Sberbank, cel mai mare creditor din Europa de Est, a achiziţionat DenizBank, divizia din Turcia a băncii franco-belgiene Dexia, pentru aproximativ 3,6 miliarde de dolari (2,9 miliarde de euro), scrie capital.ro cu referire la Bloomberg.

Sberbank este prima bancă rusească care intră pe piaţa din Turcia, alăturându-se astfel celor de la HSBC (Marea Britanie), UniCredit (Italia) şi Citigroup (SUA), într-o ţară unde economia a crescut anul trecut cu 8,5%. Va fi cea mai mare tranzacţie din acest an încheiată în Europa de Est, Orientul Mijlociu şi Africa şi cea mai mare din Turcia, de când Banco Bilbao Vizcaya Argentaria SA a achiziţionat 24,9% din Turkiye Garanti Bankasi, pentru 5,8 miliarde de dolari, în martie 2011.

”Vânzarea este extrem de pozitivă pentru industria bancară din Turcia, deoarece acum investitorii pot începe să se concentreze şi asupra altor bănci turceşti. Valoarea tranzacţiei este foarte bună din punctul de vedere al Dexia”, a spus Haluk Akdogan, analist al ING Groep NV, în Londra.

DenizBank va fi a doua achiziţie importantă pentru Sberbank, care a plătit în februarie 505 milioane de euro (635,5 milioane de dolari) pentru banca austriacă Volksbanken AG, pentru a-şi spori prezenţa în Europa emergentă.

DenizBank, a şasea mare bancă privată din Turcia, avea la 31 decembrie 2011 active de 24,2 miliarde de dolari şi 588 de sucursale în Turcia.

Una din cele mai mari bănci din regiunea Ural, „Кольцо Урала”, a dat startul unei noi campanii de publicitate. Conceptul și dezvoltarea campaniei a fost elaborat de către agenția Red Pepper.

Conceptul se bazează pe sentimentul de patriotism și simpatie față de regiunea Ural, unde oamenii au simțul umorului bine dezvoltat. Pentru această campanie scenariștii „Comedy Club” au alcătuit mai mult de 60 de slogane.

Personajul principal al campaniei este actorul și showman-ul Sergey Svetlakov, care se potrivește de minune conceptului campaniei. El apare în diferite roluri – pensionar, muncitor, om de afaceri, ș.a.

Vă prezentăm mai jos câteva exemple de publicitate outdoor cu sloganele originale, care au apărut deja în regiunea Ural. 

„Только уральский рабочий знает: чем дешевле кредит – тем меньше работать.”

„Бизнес-класс в кредит – это по-уральски”.

„Только уральские бизнесмены берут кредит, чтобы расплатиться с Налоговой на 10 лет вперед.”

„Только уральские пенсионеры ходят в банк чаще, чем в ЖЭК.”

„Только уральские мужики, чтобы отдать супружеский долг, берут супружеский кредит.”

FOTO: sostav.ru

Mâine începe Campionatul European la fotbal 2012. Competiția va avea loc în Ucraina și Polonia în perioada 08 iunie – 1 iulie. Mai jos vă vom prezenta ce înseamnă acest eveniment fotbalistic din punct de vedere financiar și de asemenea cele mai importante cifre ale evenimentului.

2 țări gazdă – Ucraina și Polonia. 8 orașe – 4 din Ucraina (Kiev, Lvov, Donetsk, Kharkov) și 4 din Polonia (Varșovia, Gdansk, Poznan, Wroclaw).

16 echipe participante – Anglia, Cehia, Croația, Danemarca, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Olanda, Polonia, Portugalia, Rusia, Spania, Suedia, Ucraina. 31 de meciuri se vor disputa în total.

12 minute va dura ceremonia de deschidere. 800 voluntari din 63 de țări vor participa la spectacolul de deschidere a Campionatului European.

77 de țări de pe glob vor urmări transimisiuni live de la eveniment. 31 – numărul de camere HD cu care va fi filmat fiecare meci.

1 000 000 de fani din întreaga lume sunt așteptați în Ucraina și Polonia. 800 000 000 euro – suma minimă pe care o vor cheltui turiștii pe durata Campionatului European.

80 000 de polițisti (doar în Ucraina) – vor asigura ordinea publică.

Investiții

30 miliarde euro – investiția făcută de către cele 2 țări în ultimii 5 ani pentru pregătirea de eveniment (90% fiind investiți în infrastructură).

19,8 miliarde euro – investiția(5,2% din PIB-ul anual) făcută de Polonia în dezvoltarea infrastructurii pentru a se pregăti de găzduirea campionatului european la fotbal.

500 – 700 mii de turiști așteaptă Polonia pe durata Campionatului European. 560 milioane euro vor cheltui aceștia în Polonia.

10,9 miliarde euro – a cheltuit Ucraina în ultimii 5 ani pentru pregătirea de eveniment, ceea ce reprezintă 9% din PIB-ul anual al țării

69 000 de locuri noi de muncă a câștigat economia Ucrainei.

500 000 de turiști vor veni în Ucraina. 400 mln euro vor cheltui aceștia pe durata camionatului.

Bilete

30 euro – cel mai ieftin bilet la EURO 2012, bilet de categoria 3 pentru meciurile din faza grupelor.

45 – 250 euro a fost prețul stabilit la bilete pentru meciul de deschidere. 30 – 120 euro prețul biletelor la meciurile din grupă.

50, 330 și 600 euro – prețul unui bilet la finala Campionatului European.

Bugetul de premii pentru echipele participante

196 milioane euro – bugetul total de premii anunțat de UEFA.

8 milioane euro – va primi fiecare echipă(din cele 16) doar pentru participare.

1 milion euro – pentru fiecare victorie în grupe. 500 000 euro – pentru fiecare egal.

2 miloane euro – calificare în sferturi. 3 milioane euro – calificare în semifinale. 4,5 milioane euro – va încasa finalista. 7,5 milioane euro – prima pentru câștigarea trofeului.

23,5 milioane euro –  suma pe care o poate primi o echipă în cazul în care câștigă toate meciurile, inclusiv finala.

Pariuri

3,8 cota pentru câștigarea trofeului de către favoritele Spania sau Germania. Dacă pariați 100 euro pe victoria Olandei – puteți câștiga 750 euro, în cazul Franței – 1050 euro și 1500 dacă pariați pe Italia sau Anglia.

Cele mai mici șanse de câștigare a trofeului le are Irlanda, Danemarca și Grecia. În cazul în care Irlanda câștigă trofeul european suma câștigată va fi de 100 de ori mai mare decat cea investită.

Agenţia de evaluare financiară Moody’s Investors Service a retrogradat în cursul nopţii de marţi spre miercuri ratingul celor mai mari trei bănci din Austria – Erste Bank, Raiffeisen Bank International (RBI) şi Bank Austria, filială a grupului italian UniCredit -, din cauza, în special, a expunerii lor la criza din ţările Europei de Est, între care şi România, anunță capital.ro.

Într-un comunicat, citat de Agerpres, Moody’s subliniază că grupul Erste Bank este puternic expus în Europa de Est, în special în Ungaria şi România, în timp ce retrogradarea Bank Austria este justificată de situaţia precară a băncii mamă italiene, UniCredit.

Ratingul grupului Erste Bank a fost coborât cu două trepte, la A3, şi cu o treaptă pentru RBI, la A2, şi Bank Austria, la A3.

Pentru Erste Bank şi Bank Austria, perspectiva este pe mai departe „negativă”, în timp ce pentru RBI este „stabilă”.

Retrogradarea din partea americanilor de la Moody’s intervine într-un context în care cele trei bănci au prezentat, totuşi, rezultate excelente în luna mai. Astfel, Raiffeisen Bank International a anunţat că şi-a dublat beneficiul net pe primul trimestru, la 541 milioane de euro, datorită efectelor excepţionale asupra răscumpărării de acţiuni, un rezultat superior estimărilor formulate de analişti. Beneficiul net s-a ridicat pe primul trimestru din 2011 la 270 de milioane de euro.

În ce priveşte Erste Bank, grupul a înregistrat pe primul trimestru un beneficiu de 346,5 milioane de euro, faţă de beneficiul de 321,4 milioane de euro în aceeaşi perioadă a anului trecut.

La rândul său, Bank Austria, filială a italienilor de la UniCredit, a realizat pe primul trimestru un beneficiu de 399 de milioane de euro, în creştere cu 17% în raport cu trimestrul întâi din 2011.