Acasă Blog Pagina 768

Studiu: 54% din populația Moldovei utilizează produse bancare

0

GfK şi Civis au anunțat rezultatele primei cercetări de marketing care oferă date oficiale despre piaţa bancară pentru persoane fizice din Moldova.

Concluziile studiului GfK FMDS (Financial Markets Data System) arată că incidenţa populaţiei bancarizate în Moldova este de 54% din totalul locuitorilor între 18 şi 70 de ani.

Faţă de alte ţări din Europa Centrală şi de Est acest nivel de bancarizare este scăzut. De exemplu, în rândul populaţiei cu vârsta peste 15 ani gradul de bancarizare din Slovenia este 100%, cel din Croaţia este 90%, iar cel din Polonia 71%.

În Rusia, 85% din populaţia cu vârsta de peste 16 ani are o relaţie cu cel puţin o bancă. În ceea ce priveşte România, luând în considerare acelaşi segment de vârstă ca şi pentru studiul din Moldova (18-70 de ani), 60% utilizează produse bancare.

Bancarizarea pe regiuni

Gradul de utilizare a produselor bancare diferă de la o regiune a Moldovei la alta. În timp ce în Chișinău este mult peste medie (74%), în Nordul țării nivelul este mai scăzut, respectiv 39%. 

De asemenea studiul arată că o treime dintre moldoveni au economii. Din cei care au economii, doar 15% aleg produsele bancare de economisire, în vreme ce o parte semnificativă din populaţie pune bani deoparte în numerar (25%).

Grafic: Gradul de bancarizare în țările din Europa Centrală și de Est

SUA suspectează Deutsche Bank de „afaceri” cu țările sancționate internațional

Procurorii federali investighează Deutsche Bank și alte bănci cu influență globală, sub aspectul unor acuzații grave, potrivit cărora acestea ar fi canalizat miliarde de dolari prin subsidiarele lor americane către Iran, Sudan și alte țări sancționate în plan internațional, scrie manager.ro.      

Investigația asupra Deutsche Bank este ultima dintr-o serie de asemenea cazuri, demarate împotriva companiilor financiare globale din 2009 până în prezent și condamnă posibila practică de transfer a banilor în numele băncilor iraniene și a altor corporații.

Un purtător de cuvânt al Deutsche Bank a refuzat să comenteze informațiile apărute în presă, spunând însă că banca germană a decis încă din 2007 să nu facă afaceri cu țările sancționate pentru regimurile lor represive, precum Iran, Siria, Sudan și Coreea de Nord.

Începând cu 2009, Departamentul american de Justiție, Departamentul Trezoreriei și procurorul din Manhattan au colaborat pentru a chema în tribunal 5 bănci internaționale, acuzate că ar fi mutat miliarde de dolari prin subsidiarele americane pentru Iran, Cuba și Coreea de Nord, state care „sponsorizează terorismul și cartelurile de droguri”.

Băncile acuzate au fost ABN Amro, Barclays, Credit Suisse, Lloyds și cel mai recent, ING – care ar fi orchestrat migrarea unor mari volume de active.

Cazurile nu implică și prezența băncilor americane. Spre deosebire de instituțiile financiare străine, băncile din SUA au avut interdicția de a realiza asemenea tranzacții cu Iran.

Investigația în cazul Deutsche Bank se află într-o fază inițială, potrivit procurorilor. Până acum, nu există nici o dovadă potrivit căreia DB ar fi ajutat la mutarea unor sume de bani în favoarea clienților iranieni, prin operațiunile din SUA, de după 2008.

100% din acțiunile Unibank au fost vândute

0

Unibank are, de astăzi, acţionari noi. Toate acţiunile au fost tranzacţionate la Bursa de Valori a Moldovei, în 22 de pachete mai mici de 5%, anunță Publika.

Preţul de vânzare al unei acţiuni a fost de 387 de lei, faţă de cel nominal de 200 de lei.

Suma plătită pentru toate acţiunile depăşeşte 230 de milioane de lei. Cel mai mic pachet de acţiuni are 0,1 la sută, iar cel mai mare – 4,99 la sută. Legislaţia în vigoare permite cumpărarea pachetelor mai mici de cinci la sută de acţiuni, fără acordul Băncii Naţionale.

Unibank se situează la mijlocul clasamentelor eficienţei bancare, cu un volum al depozitelor de 879 de milioane de lei şi cu un portofoliu al creditelor de 508,4 milioane de lei, potrivit Infotag.

Până la această tranzacţie, Unibank era deţinută grupul investițional austriac Vienna Capital Partners, care a cumpărat-o, în anul 2007, de la banca rusească Petrocommerţ.

Deocamdată nu se știe cine sunt cumpărătorii.

Spania: Creditele neperformante constituie 164,4 miliarde euro

0

Procentul creditelor neperformante (NPL) aflate în portofoliul băncilor spaniole a crescut în luna iunie 2012 până la 9,42%, cel mai ridicat nivel înregistrat după 1994, arată datele comunicate vineri de Banca centrală a Spaniei, anunță Capital cu referire la Reuters.

Datele comunicate de banca centrală spaniolă arată că creditele neperfomante (în principal credite imobiliare susceptibile de a nu putea fi rambursate) au crescut cu 8,4 miliarde de euro în luna iunie 2012 până la 164,4 miliarde de euro, astfel că procentul NPL a crescut de la 8,95% în luna mai până la 9,42% în luna iunie. În aceste condiţii procentul creditelor neperformante a trecut de maximul istoric de 9,15% înregistrat în luna februarie 1994.

Băncile spaniole se confruntă cu un nou val de credite neperformante pe măsură ce guvernul de la Madrid implementează o serie de măsuri dure de austeritate care vor agrava problemele cu care se confruntă deja gospodăriile cu rambursarea creditelor. În plus, rata şomajului din Spania, deja cea mai mare din UE, ar urma să continue să crească, ceea ce va pune şi mai multă presiune pe consumatori şi gospodării.

Spania (a patra economie din zona euro) continuă să sufere pe plan economic de pe urma consecinţelor spargerii bulei speculative de pe piaţa imobiliară în 2008, care a provocat prăbuşire vânzărilor de locuinţe cu 32,6% în 2008 şi cu 17,8% în 2009.

Se estimează că în prezent există în Spania aproximativ un milion şi jumătate de locuinţe nevândute (noi şi vechi).

Rezervele valutare au atins un nou maxim istoric

0

Rezervele valutare au atins un nou maxim istoric, 2,137 miliarde de dolari SUA, după o creştere cu peste 30 milioane de dolari în perioada 3-10 august, comunică Moldpres cu referire la datele Băncii Naţionale a Moldovei.

Precedentul maxim a fost atins la 27 aprilie, cînd activele oficiale de rezervă s-au ridicat la 2,114 miliarde de dolari SUA.

De la începutul anului 2012 activele oficiale de rezervă au crescut cu peste 170 milioane de dolari. Fortificarea rezervelor valutare este importantă în eventualitatea unei crize economice în cazul agravării crizei datoriilor suverane şi recesiunii din Uniunea Europeană şi pe plan mondial. Activele oficiale de rezervă au crescut în anul 2011 cu 248 milioane de dolari SUA, pînă la 1965,3 milioane de dolari, în comparaţie cu sfîrşitul anului precedent cînd acestea au fost de 1717.69 mil dolari SUA.

Potrivit datelor BNM, cea mai mare parte din activele oficiale de rezervă, respectiv 1,273 miliarde de dolari SUA, sînt păstrate în valori mobiliare, iar alte 858,4 milioane reprezintă disponibilităţi şi plasări la termen, în mare parte în bănci cu oficii în străinătate, notează Moldpres.

Bancherii greci bat alarma: Volumul creditelor neperformante a atins 48 mlrd de euro

Creșterea creditelor neperformante din Grecia, din cauza recesiunii, amenință viabilitatea sistemului financiar al țării și șansele deja mici de succes ale celui de-al doilea program de salvare, au avertizat bancheri eleni, scrie wall-street.ro.

Bancherii de rang înalt din Grecia au arătat că 20% din împrumuturile acordate pe piața elenă sunt neperformante, în condițiile în care recesiunea și valurile de reduceri bugetare au privat companiile și populația de mijloacele de a rambursa împrumuturile.

„Ritmul de creștere a creditelor neperformante este îngrozitor. Am fost totodată nevoiți să extindem perioada de rambursare pentru peste jumătate de milion de împrumuturi. Oamenii pur și simplu nu mai au bani să plătească„, a spus un bancher.

Potrivit bancherilor, creșterea creditelor neperformante pune sub semnul întrebării nivelul celui de-al doilea program de salvare, care prevede 50 de miliarde de euro pentru recapitalizarea băncilor elene.

Planul de recapitalizare a băncilor, care urmează să fie finalizat în acest an, este probabil să ducă la naționalizarea de facto a sistemului bancar, consideră bancherii.

„Ar putea fi insuficient dacă spirala recesionistă nu se va opri în curând. Suntem pe muchie de cuțit, cu credite neperformante de circa 48 de miliarde de euro„, a spus un alt bancher.

Potrivit datelor băncii centrale elene, împrumuturile către populație și companii se ridicau la sfârșitul lunii iunie la 240,2 miliarde de euro.

Orașul britanic Bristol va emite propria monedă. Vezi imagini.

Primăria oraşului Bristol din Marea Britanie va introduce în circulație în luna septembrie o nouă monedă – lira de Bristol – sperând astfel să reducă la minimum impactul crizei economice în Europa, scrie Income Magazine.

Noua monedă va fi recunoscută și folosită de către reprezentanţii mediului de afaceri (mai ales al IMM-urilor), care au semnat un acord în acest sens, scrie Telegraph. Angajatorii pot folosi, de asemenea, moneda pentru plata impozitelor.

În plus, administrația Bristol a propus celor 17 de mii de angajaţi ai primăriei să le fie plătite o parte din salarii în lire de Bristol.

Potrivit autorilor proiectului, folosirea monedei locale ar trebui să stimuleze dezvoltarea întreprinderilor locale şi să le ajute în lupta cu corporaţiile internaţionale.

„Aproximativ 80% din fluxul de bani de la bugetul local părăsește orașul din cauza societăţilor multinaţionale. Lira de Bristol va rămâne însă în circulație în oraș dacă această monedă va fi cheltuită în magazinele locale”, – a declarat unul dintre fondatorii lirei de Bristol, Ciaran Mundy.

youtube placeholder image
 

Locuitorii din Bristol vor putea schimba lirele de Bristol pe cele naționale la orice bancă locală la o rată de schimb stabilă. Pe noile bancnote vor fi reprezentate atracţiile locale şi personalități celebre din Bristol. Bancnotele vor fi protejate împotriva falsificării grație elementelor de siguranță.

Foto: bristolpound.org

George Soros a vândut acțiunile deținute la marile bănci din SUA. Ce intuiește miliardarul?

Ce ştie George Soros? Miliardarul a cumpărat acţiuni Facebook şi a scăpat de participaţiile la băncile mari din SUA.

Fondul de hedging deţinut de miliardarul american de origine ungară George Soros a renunţat la participaţiile deţinute la mai multe bănci de top din SUA şi a cumpărat acţiuni la reţeaua de socializare Facebook, scrie Ziarul Financiar cu referire la Business Insider.

Soros Funds, fondul de heging al magnatului american, a depus la autoritatea bursieră din SUA – SEC – raportul tranzacţiilor efectuate în trimestrul al doilea al anului, din care reiese că a renunţat la acţiunile de la Citigroup, JP Morgan şi Goldman Sachs, precum şi la participaţiile minoritare de la Dell şi Intel.

În schimb, fondul lui Soros a anunţat că a cumpărat 341.000 de acţiuni la reţeaua de socializare Facebook, listată la bursă în primăvara acestui an. La preţul de emisiune de 38 de dolari din ziua listării, valoarea investiţiei se ridică la circa 13 milioane de dolari, însă dacă magnatul nu a intrat la cumpărare chiar din prima zi suma ar putea fi mult mai mică întrucât acţiunile s-au depreciat rapid.

Credite de consum: 10 oferte ale băncilor – documente necesare, rate și comisioane.

0

Creditele de consum sunt cele mai populare printre cetățenii Republicii Moldova. Acestea pot fi obținute cu un număr relativ mic de documente, iar aprobarea, de obicei, nu durează mai mult de o săptămână.

Conform BNM, în luna iunie 2012 creditele de consum acordate perosanelor fizice au constituit 165,4 milioane lei. Rata medie a dobânzii a fost 15,82% anuale.

Scopul creditului poate fi diferit – achiziționare de bunuri (mobilă, tehnică de uz casnic etc), reparație, odihnă, tratament etc. Unele bănci nu solicită informații privind scopul cheltuirii banilor.

Bancamea.md vă prezintă 10 oferte (în vigoare la 15 august 2012) ale băncilor din Moldova pentru creditele de consum (până la 50 000 lei). Acesta nu este un top, ordinea fiind aleatorie.

1. Creditul Succes de la Moldindconbank pentru necesități curente oferă suma de la 3 000 la 30 000 lei pentru maxim 26 luni. Banca nu solicită gaj, dar obligatoriu fidejusiunea* soțului/soției. Rata dobânzii este 13,5% anuale pentru clienții cu istorie creditară bună, 17% – pentru clienții fără istorie creditară. Comisionul de acordare – 2% din suma acordată, minim 500 lei.

2. Victoriabank oferă creditul Magic care nu necesită prezentarea informației despre scopul obținerii creditului. Termenul creditului este de la 6 la 24 luni, rata anuală constituind 16% (până la 31 august 2012 puteți beneficia de promoție – 14%). La primirea creditului, se achită un comision unic administrativ de 2% din suma creditului acordat.

3. Creditul Accesibil de la BCR Chișinău se acordă la o rată de 15% pentru clienții cu istorie creditară bună și 16% pentru cei fără istorie de credit. Banca oferă de la 5 000 la 30 000 lei pentru o perioadă de maxim 24 luni. Comisionul de acordare – 1,5% din suma creditului.

4. Moldova Agroindbank prin creditul Multioptional oferă pînă la 50 000 lei pe o perioadă de 3 – 36 luni. Rata dobânzii variază de la 15,5% (în cazul unei istorii de credit bune) la 18% anual. Banca nu solicită gaj, documentele necesare fiind buletinul, certificatul de salariu, carnetul și contractul de muncă, facturi de plată a serviciilor comunale. Comisionul de acordare – 2%, minim 300 lei.

5. Energbank oferă credite de consum pentru maxim 3 ani la o rată anuală de 16% – 18% (16% în cazul garantării creditului cu gaj, și 18% în cazul fidejusiunii*). Suma maximă acordată – 50 000 lei. Comision de acordare – 2% din suma creditului.

6. Creditul TO_TO de la Mobiasbanca se oferă fără gaj și garanții, pentru o perioadă de maxim 25 luni. Rata dobânzii constituie 17% – 19% anual. Comisionul de acordare este 0%.

7. Banca Socială oferă Creditul Social pentru maxim 2 ani, rata variază de la 18% la 23%. Garantarea creditului se face prin fidejusiune*. Adițional se achită 2% din suma creditului pentru fiecare an de creditare.

8. Fincombank, prin produsul Fără gaj Scoring, oferă pînă la 30 000 lei, pentru 2 ani la o rată de 26% anual.  Comisionul de acordare este de până la 2% din suma acordată.

9. Creditul de consum de la Comerțbank se oferă pentru o perioadă de la 12 la 60 luni, cu rata dobânzii între 10 și 20% (în dependență de fiecare caz în parte). Comisionul de acordare variază de la 0 la 1%.

10. Unibank oferă credite de consum(fără gaj) pe o perioadă de maxim 24 luni, ratele fiind de la 10 la 23% anual. Nu este nevoie de gaj, documentele solicitate de bancă sunt – buletinul și certificatul de salariu. Comisionul de eliberare a creditului este 2% din suma acordată.

Documentele necesare pentru obținerea unui credit de consum:

  1. Buletinul de identitate
  2. Certificatul de salariu/venituri
  3. Carnetul de muncă și/sau contractul de muncă
  4. Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (în dependență de bancă)
  5. Facturi pentru plățile comunale (în dependență de bancă)
  6. Polița de asigurare medicală obligatorie (unele bănci solicită)
  7. Documente ce confirmă dreptul deproprietate asupra gajului (în cazul în care creditul este asigurat cu gaj)
  8. Alte documente (în dependență de bancă și fiecare solicitare de credit în parte).

Comisioane

În afară de comisionul de acordare (specificat în ofertele de mai sus), mai sunt și alte comisioane percepute de bănci:

– comision pentru examinarea cererii/dosarului – variază de la 50 la 200 lei;

– comision de administrare/gestiune a creditului – poate fi 0,2% lunar, 0,35% lunar din suma creditului acordat etc.;

– comision de prolongare/restructurare;

– comision pentru modificarea condițiilor contractuale.

Detalii despre creditele de consum puteți vizualiza în pagina Credite a site-ului, selectând opțiunea „Pentru cheltuieli curente”.

* Fidejusiune = contract prin care o persoană se obligă față de creditorul (banca) altei persoane să execute obligația debitorului pentru care garantează, în caz că acesta nu o execută.

Grigore Gacikevici nu mai este Președinte al Băncii de Economii

0

Banca de Economii are de astăzi un nou Președinte, interimar, pînă la alegerea Organului Colegial de Conducere a băncii.

Astăzi, 13 august, printr-un comunicat pe site-ul oficial, Banca de Economii a anunțat că „ţinând cont de expirarea termenului contractului de management încheiat între Consiliului Băncii şi Preşedintele Băncii, şi, în contextul deciziei Consiliului Băncii, cu privire la inițierea restructurării Executivului Băncii, cu ulterioara modificare a acestuia în organ executiv colegial, Consiliul Băncii, în cadrul Şedinţei din 13 august 2012, a decis de a nu prelungi contractul de management cu Dl Grigore Gacikevici, Preşedintele Băncii de Economii S.A.”

Același comunicat anunță numirea în funcție de Președinte interimar a doamnei Corina Burlacu – Șef al direcției Economico-financiare. Dna Burlacu va gestiona activitatea băncii pînă la alegerea Organului Colegial de Conducere a băncii.