Băncile elene vor fi supuse unor noi teste de banca centrală a Greciei. Instituţiile de creditare trebuie să demonstreze că dispun de suficient capital pentru a rezista la încă doi ani de recesiune, variantă considerată scenariul „pesimist”,  a declarat guvernatorul băncii centrale elene, George Provopoulos.

Testele vor viza cele mai mari 4 bănci din Grecia – National Bank of Greece, Piraeus Bank, Alpha Bank şi Eurobank, scrie money.ro.

Banca centrală va derula testele pentru a verifica dacă instituţiile de credit pot rezista unor viitoare şocuri, după ce au fost recapitalizate cu 28 de miliarde de euro de la Fondul Elen pentru Stabilitate Financiară în această vară. În urma procesului de recapitalizare, statul elen a preluat participaţii majoritare la toate cele patru bănci, în timp ce la Eurobank deţine şi controlul managementului.

Creditele neperformante ale băncilor elene au ajuns la 28% din soldul împrumuturilor, în contextul contracţiei economice puternice. În cei 6 ani de recesiune Produsul Intern Brut a scăzut cu 25%. Grecia şi troica creditorilor internaţionali – FMI, Comisia Europeană şi Banca Centrală Europeană – se aşteaptă la revenirea pe creştere economică uşoară în 2014.

„Conform scenariului de bază, care reprezintă prognoza noastră şi cea a troicii, Grecia va reveni pe creştere în 2014. Scenariul pesimist prevede revenirea PIB pe creştere în 2016, cu rate negative reduse până la momentul respectiv”, a declarat Provopoulos într-un interviu pentru agenţia Reuters, citată de cotidianul elen Kathimerini.

Indicatorii scenariului pesimist luat în calcul în cazul testelor de stres derulate în 2011şi 2012 au fost depăşiţi deja, dar ultima variantă pesimistă, pentru următoarele teste de stres, nu trebuie să fie interpretată ca o prognoză, a spus Provopoulos.

Şeful băncii centrale elene a declarat că este „tot mai optimist” în privinţa viitorului zonei euro, inclusiv al Greciei, iar revenirea pe creştere economică în 2014 promite un impact pozitiv asupra încrederii pe ansamblu, care ar susţine cheltuielile şi investiţiile. Potrivit presei elene, autorităţile pentru concurenţă din UE cer National Bank of Greece, Piraeus Bank, Alpha Bank şi Eurobank să-şi restructureze operaţiunile din afara Greciei în urma recapitalizării, pentru a se conforma normelor referitoare la ajutoare de stat.

Preşedintele american Barack Obama o va nominaliza astăzi în funcţia de preşedinte al Rezervei Federale a Statelor Unite (Fed) pe Janet Yellen, unul dintre susţinătorii programului fără precedent de stimulare a economiei şi prima femeie care va ocupa această funcţie în istoria de 100 de ani a băncii centrale americane, scrie economica.net.

Mandatul actualului preşedinte al Fed, Ben Bernanke, va expira la 31 ianuarie. Cunoscutul economist Lawrence Summers, consilier al preşedintelui Obama, a fost considerat pentru o perioadă favorit la preluarea conducerii băncii centrale. El s-a retras însă din cursă în septembrie, la presiunile congresmenilor democraţi din Comisia bancară din Senat.

„Este o alegere excelentă şi cred că va fi confirmată cu o majoritate largă”, a declarat influentul senator democrat Charles Schumer într-un comunicat, citat de Bloomberg.

Yellen (67 de ani) a ocupat funcţia de vicepreşedinte al Rezervei Federale începând din anul 2010. Nominalizarea lui Janet Yellen are loc într-un moment sensibil pentru Statele Unite, în contextul impasului politic din Congres în ceea ce priveşte bugetul pentru noul an fiscal şi plafonul datoriei de stat. Activitatea guvernului federal a fost blocată parţial începând cu 1 octombrie.

Preţurile tranzacţiilor futures pe indicii bursieri americani au evoluat pozitiv după apariţia informaţiilor, iar titlurile de Trezorerie SUA s-au apreciat pe piaţa secundară, semnalând scăderea costurilor de finanţare. Contractele futures pe indicele Standard & Poor’s 500 al bursei de la New York afişează o creştere de 0,3%. Indicele a pierdut peste 2% în ultimele două şedinţe.

Randamentul titlurilor de Trezorerie cu maturitatea la 5 ani a scăzut pe piaţa secundară cu 2 puncte de bază, sau 0,02 puncte procentuale.

Japonia a salutat nominalizarea lui Yellen. Koichi Hamada, consilier al premierului Shinzo Abe, anticipează că Rezerva Federală nu se va grăbi, sub îndrumarea noului preşedinte, să reducă programul de stimulare a economiei. Hamada s-a arătat îngrijorat că menţinerea programului pentru o perioadă prelungită ar putea conduce la aprecierea yenului, afectând revenirea economiei japoneze.

Ministerul sud-coreean al Finanţelor a arătat, într-un comunicat, că Yellen va lua în considerare impactul unei reduceri a programului de stimulare asupra altor ţări.

Directorul executiv al Fondului Monetar Internaţional (FMI), Christine Lagarde, a salutat intrarea unei femei în rândul guvernatorilor de bănci centrale şi „nu se va mai simţi atât de singură” la întâlnirile dominate de bărbaţi, a declarat purtătorul de cuvânt al FMI, Gerry Rice, citat de Bloomberg.

Unul dintre oamenii de bază al lui Bernanke, Yellen a sprijinit programul fără precedent de achiziţii de obligaţiuni al băncii centrale şi a fost unul dintre promotorii strategiei de combatere a inflaţiei şi şomajului adoptată anul trecut de banca centrală a SUA.

Ca secund în ierarhia Rezervei Federale, Yellen a susţinut menţinerea unei politici monetare care să susţină creşterea economică. Într-o serie de discursuri susţinute în cursul anului trecut, Yellen a argumentat că dobânzile ar trebui să fie menţinute aproape de zero până la finele anului 2015. Cu un an înainte, ea a justificat primele două runde de achiziţii de obligaţiuni estimând că programele vor genera 3 milioane de noi locuri de muncă.

După confirmare, Yellen va trebui să ia în calcul un calendar de reducere a programului de stimulare a economiei. În prezent, Fed cumpără lunar din piaţă obligaţiuni în valoare de 85 miliarde de dolari, pentru a spori lichiditatea şi a încuraja creditarea. Bernanke a declarat anterior că banca centrală nu va încheia programul până când situaţia de pe piaţa muncii nu se va îmbunătăţi semnificativ.

Rezerva Federală a anunţat de asemenea că intenţionează să menţină dobânzile pe termen scurt aproape de zero până când şomajul scade la 6,5% sau mai jos.

Yellen a fost membru în Consiliul Guvernatorilor băncii centrale şi şeful echipei de consilieri pe probleme economice ai preşedintelui Bill Clinton. Mai târziu, ea a preluat preşedinţia Rezervei Federale din San Francisco şi a fost numită în 2010 de Obama în funcţia de vicepreşedinte al Fed, locul doi în ierarhia băncii centrale.

Ca vicepreşedinte Fed, bunele relaţii construite cu preşedinţii sucursalelor regionale ale băncii centrale au jucat un rol cheie în convenirea măsurilor de politică monetară. Înaintea şedinţelor de politică monetară al board-ului Fed, Yellen obişnuieşte să ia micul dejun cu unul dintre preşedinţii sucursalelor regionale, urmat de o discuţie cu un alt oficial.

În timpul activităţii sale la Fed, Yellen a preluat şefia unui comitet focusat pe chestiuni de comunicare internă, cu scopul de a înlesni procesul decizional.

Janet Yellen a obţinut un doctorat în ştiinţe economice de la Universitatea Yale, unde a studiat sub îndrumarea reputaţilor economişti James Tobin şi Joseph Stiglitz, laureaţi ai premiului Nobel. După încheierea studiilor postuniversitare, Yellen a fost profesor asistent la Universitatea Harvard.

În 1976, Yellen s-a mutat la Washington, unde a devenit economist în cadrul diviziei de afaceri externe a Rezervei Federale. Ulterior, Yellen a studiat la London School of Economist şi la universitatea Berkeley, specializându-se în piaţa muncii. Soţul său, George Akerlof, este laureat al premiului Nobel pentru economie.

Yellen a fost preşedinte al echipei de consilieri economici ai preşedintelui Bill Clinton în perioada 1997-1999, perioadă de boom economic cu un şomaj de sub 5% şi excedent anual la bugetul guvernului federal. În această perioadă, Yellen a susţinut o strategie de utilizare a economiilor generate de expansiunea economică pentru consolidarea programelor de securitate socială.

Ea a revenit la Berkeley în 1999, iar în 2004 a preluat funcţia de preşedinte al Rezervei Federale din San Francisco. În 2010 a devenit vicepreşedinte Fed, obţinând o majoritate largă de 17-6 în comisia bancară din Senat.

În prezent, comisia este formată din 12 senatori ai Partidului Democrat şi 10 din partea Partidului Republican.

Senatorul republican Bob Corker, membru al comisiei bancare, a declarat că trecutul profesional al lui Yellen va fi atent analizat. Corker a votat în 2010 împotriva nominalizării lui Yellen ca vicepreşedinte Fed.

Yellen a devenit vicepreşedinte al Rezervei Federale din San Francisco în luna iunie a anului 2004, cu mult înainte de prăbuşirea pieţei imobiliare. Stenogramele unor şedinţe din 2007 ale băncii centrale arată că Yellen se numără printre oficialii care au avertizat asupra situaţiei îngrijorătoare de pe piaţa rezidenţială.

Yellen a criticat în mai 2007 proiecţiile experţilor Rezervei Federale privind preţurile locuinţelor. Prognozele porneau de la premisa că preţurile locuinţelor la nivel naţional urmau să stagneze, în timp ce Yellen era îngrijorată că avea să urmeze o prăbuşire. O lună mai târziu, ea avertiza că piaţa imobiliară reprezintă principalul risc pentru economie.

Banca Vaticanului are 300 de milioane de euro aflaţi în depozitele a peste o mie de clienţi care, în conformitate cu statutul lor, nu au dreptul să deţină conturi la această bancă şi care îşi ascund aici banii negri, relatează Income Magazine cu referire la revista germană Der Spiegel

Publicaţia, care citează surse interne ale Băncii, asigură că aceste informaţii au ieşit la iveală după o revizuire internă realizată de noua echipă a băncii, numită de fostul papa Benedict al XVI-lea în februarie anul acesta pentru a pune capăt seriei de scandaluri din cadrul Institutului pentru Operele Religioase (IOR).

Conducerea se teme că mai multe persoane private care au beneficiat de o relaţie privilegiată cu Sfântul Scaun au înfiinţat depozite de bani sau au deschis aici conturi. Modul de funcţionare al IOR, care nu îşi identifică clienţii cu precizie, ar putea fi folosit ca ecran pentru a disimula operaţiuni ilegale.

Noul preşedinte al Băncii, germanul Ernst von Freyberg, vrea să pună capăt acestei tradiţii şi le-a comunicat respectivilor clienţi să-şi închidă conturile. Potrivit statutului băncii, doar clerul, organizaţiile catolice şi instituţiile de binefacere pot deţine conturi la IOR.

Preşedintele Fed a SUA, Ben Bernanke (foto), consideră că nimeni nu înţelege cu adevărat evoluţia preţului aurului, care a provocat băncilor centrale din întreaga lume pierderi de 545 de miliarde de dolari în urma devalorizării deţinerilor, faţă de un nivel record al cotaţiilor atins în 2011, scrie Mediafax.

„Nimeni nu înţelege cu adevărat preţurile aurului şi nu am pretenţia că eu le-aş înţelege cu adevărat”, a declarat Bernanke în timpul unei audieri în comitetul bancar al Senatului, transmite Bloomberg.

Bernanke este absolvent de studii economice al Harvard College şi Massachusetts Institute of Technology şi a condus Rezerva Federală în timpul crizei financiare, cea mai mare produsă după Marea Depresiune.

Băncile centrale, care deţin 18% din cantitatea totală de aur existentă la nivel mondial, vor cumpăra în acest an până la 350 de tone, în valoare de circa 15 miliarde de dolari, potrivit estimărilor Consiliului Mondial al Aurului, cu sediul la Londra.

În 2012, băncile centrale au cumpărat 535 de tone de aur, cel mai mult după 1964. Rusia este cel mai mare cumpărător, rezervele sale urcând cu 20% de când cotaţia aurului a atins un nivel record de 1.921,15 dolari uncia, în septembrie 2011. De atunci, cotaţia aurului a scăzut cu 31%.

În timp ce băncile cumpără aur, investitorii şi-au pierdut încrederea în metalul preţios, ca rezervă de valoare. În acest an, valoarea produselor financiare garantate prin aur a scăzut cu 43%, respectiv cu 60,4 miliarde de dolari, provocând pierderi managerului de fonduri John Paulson, potrivit datelor Bloomberg. Miliardarul George Soros şi-a vândut în acest an deţinerile de produse financiare garantate cu aur tranzacţionate la bursă (exchange traded funds-ETP), iar companiile miniere producătoare de aur şi-au revizuit în scădere valoarea activelor cu cel puţin 26 de miliarde de dolari.

Preţul aurului a coborât cu 21% în acest an, fiind tranzacţionat luni la circa 1.318,29 dolari uncia la bursa din Londra, şi se îndreaptă spre cel mai mare declin după 1981.

Oficialii băncilor centrale, responsabili de protejarea economiilor de inflaţie, programează deseori neinspirat investiţiile în aur, cumpărând scump şi vânzând ieftin. Astfel, şi-au redus deţinerile când cotaţia aurului a atins un minim al ultimilor 20 de ani în 1999, iar în următorii nouă ani preţul s-a mărit de patru ori. Băncile centrale au devenit cumpărători neţi de aur chiar înainte ca preţul să atingă un nivel maxim în 2011.