Antreprenorii independenți din Republica Moldova au înregistrat venituri de peste 41,17 milioane de lei în luna iunie 2026. Pentru aceste venituri, Serviciul Fiscal de Stat a calculat un impozit unic de 6,18 milioane de lei, cu 14,04% mai mult decât în luna precedentă.

Fiscul a generat și expediat 3.181 de avize de plată către freelanceri, la adresele de e-mail indicate la înregistrarea activității. Documentele pot fi verificate și în Cabinetul personal al contribuabilului sau în aplicația EVO.

Aproximativ 51,21% dintre antreprenorii independenți înregistrați au efectuat tranzacții prin conturile bancare dedicate. Dintre aceștia, 61 au utilizat echipamente de casă și de control conectate la sistemul de monitorizare electronică a vânzărilor, iar încasările în numerar au însumat peste 806.000 de lei.

La 10 iulie 2026, în evidențele SFS figurau 3.284 de antreprenori independenți. De la începutul anului, aceștia au achitat impozite unice în valoare totală de peste 14,22 milioane de lei.

Termenul-limită pentru plata impozitului aferent lunii iunie este 27 iulie 2026. Plata poate fi făcută online, prin MPay, accesând serviciul destinat impozitului unic pentru freelanceri.

Cota impozitului unic este de 15%, dacă venitul anual nu depășește 1,2 milioane de lei. Pentru partea de venit care trece de acest plafon se aplică o cotă de 35%.

Dacă ai transmis bonuri fiscale cu date greșite, ai efectuat returnări sau ai primit bani care nu țin de activitatea ta independentă, poți solicita modificarea avizului de plată la orice direcție de deservire fiscală. Regulile sunt stabilite prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 131/2025.

Mai multe explicații despre regimul fiscal pentru freelanceri găsești în baza de date a SFS și în tutorialul video publicat de instituție.

Un bancomat amplasat într-un centru comercial din Tighina a fost distrus în urma unei explozii, iar patru persoane ar fi luat banii din interior și au plecat înainte de sosirea oamenilor legii, scrie UNIMEDIA.

Incidentul s-a produs în cartierul „Solnecinîi”, în incinta centrului comercial „Ohotnîi Riad”.

Din informațiile preliminare, cei patru suspecți erau îmbrăcați în haine de culoare închisă și ar fi provocat explozia cu ajutorul unui amestec inflamabil.

După ce au deteriorat bancomatul, aceștia ar fi sustras banii și au fugit într-o direcție necunoscută. Valoarea prejudiciului nu a fost comunicată deocamdată.

Oamenii legii au deschis un dosar penal și încearcă să identifice persoanele implicate.

Autoritățile îi îndeamnă pe cei care au informații despre caz să se adreseze organelor de drept, precizând că identitatea acestora va fi protejată.

Piața imobiliară din Republica Moldova traversează un dezechilibru tot mai vizibil: se construiesc mai puține apartamente, tranzacțiile s-au redus cu aproape 80% într-un singur an, însă prețurile afișate continuă să rămână ridicate, susține expertul economic Marin Gospodarenco.

În opinia sa, explicația de fond este diferența tot mai mare dintre costul locuințelor și veniturile populației. Prețurile apartamentelor au crescut ani la rând mult mai repede decât salariile, iar accesibilitatea unei locuințe a ajuns la cel mai redus nivel din ultimii ani.

În condițiile în care aproape 70% dintre tranzacții se fac prin credite ipotecare, cererea reală a început să dispară. Tot mai puțini oameni își permit să cumpere o locuință, iar o scădere atât de puternică a tranzacțiilor ar trebui, într-o piață concurențială, să tragă și prețurile în jos.

Această ajustare nu se vede însă în prețurile publicate în anunțuri. Gospodarenco susține că unele grupuri de interese continuă să mențină prețurile afișate la un nivel ridicat și să promoveze ideea că apartamentele se vor scumpi în continuare.

Expertul consideră că ar putea fi vorba despre o strategie de influențare a așteptărilor cumpărătorilor, menită să amâne ieftinirile și să protejeze marjele de profit și investițiile deja făcute.

În realitate, spune Gospodarenco, reducerile există deja în multe proiecte și ajung la 10–15%, dar sunt oferite discret, în timpul negocierilor. Acestea nu sunt afișate public pentru a nu afecta nivelul prețurilor din anunțuri și imaginea generală a pieței.

Astfel, prețul afișat nu mai reflectă întotdeauna valoarea economică reală a locuinței, ci și interesul vânzătorilor de a nu recunoaște public că cererea s-a redus puternic.

Gospodarenco avertizează că această rigiditate nu poate fi menținută la nesfârșit. O companie poate rezista o perioadă fără vânzări, dar nu poate face acest lucru ani la rând.

Pentru cei care vor să cumpere un apartament, vestea bună este că puterea de negociere se află acum de partea cumpărătorului, nu a vânzătorului.

Expertul recomandă urmărirea indicatorilor care arată situația reală din piață: numărul tranzacțiilor, evoluția creditelor ipotecare și a dobânzilor, salariile reale, inflația, politica monetară a BNM și raportul dintre prețul unui apartament și venitul mediu al unei familii.

Piața va reveni la echilibru atunci când tranzacțiile vor începe din nou să crească, iar prețurile se vor apropia de puterea reală de cumpărare a populației, conchide Gospodarenco.

Femeile din Republica Moldova trăiesc, în medie, cu 8,8 ani mai mult decât bărbații, însă viața mai lungă nu vine și cu mai multă siguranță financiară. Datele Biroului Național de Statistică arată că speranța de viață a femeilor a ajuns la 77,2 ani, în timp ce analiza Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare indică salarii și pensii considerabil mai mici decât în cazul bărbaților.

În 2025, speranța medie de viață în Republica Moldova a ajuns la 72,8 ani, cu 0,8 ani mai mult decât în anul precedent. Femeile au o speranță de viață de 77,2 ani, iar bărbații – de 68,4 ani, arată datele provizorii ale BNS.

Diferența se menține și la vârste mai înaintate. O femeie care a ajuns la 60 de ani mai are, în medie, o speranță de viață de 21 de ani, comparativ cu 16 ani în cazul unui bărbat de aceeași vârstă.

Astfel, femeile petrec, în medie, o perioadă mai lungă la vârsta pensionării. Problema este că ajung în această etapă cu venituri mai mici, economii mai reduse și pensii care reflectă diferențele acumulate în anii de muncă.

41 de zile de muncă în plus pentru același venit

Potrivit CPD, pentru a ajunge la venitul anual obținut de un bărbat, o femeie din Moldova ar trebui să muncească suplimentar încă 41 de zile, până pe 3 martie anul următor.

Analiza organizației, bazată pe cele mai recente date salariale disponibile, indică un decalaj de 16,6% între salariile medii ale femeilor și cele ale bărbaților. În bani, diferența ajunge la 34.546 de lei într-un singur an.

Acești bani lipsesc nu doar din bugetul curent al femeilor. Veniturile mai mici reduc posibilitatea de a economisi, de a investi sau de a constitui o rezervă financiară și influențează valoarea contribuțiilor sociale și a pensiei viitoare.

CPD explică diferența inclusiv prin numărul mai mare de femei, în special mame cu copii mici, care acceptă programe de muncă reduse sau poziții sub nivelul calificării pentru a putea combina serviciul cu responsabilitățile de îngrijire.

La acestea se adaugă concentrarea femeilor în domenii mai slab remunerate, accesul mai redus la funcții de conducere și diferențele salariale care se mențin în interiorul acelorași sectoare.

Pensii mai mici pentru o perioadă mai lungă

Inegalitatea continuă și după încheierea activității profesionale. În 2025, diferența dintre pensiile femeilor și cele ale bărbaților a fost de 16,3%, ceea ce înseamnă că o femeie pensionară a primit, în medie, cu 8.746 de lei mai puțin într-un an.

În municipiul Chișinău, diferența este și mai mare. Pensia anuală a femeilor a fost, în medie, cu 22.832 de lei mai mică decât cea a bărbaților, decalajul ajungând la 27,5%.

Astfel, femeile trăiesc mai mult, dar sunt nevoite să-și acopere cheltuielile pentru o perioadă mai lungă din venituri mai mici. Costurile pentru locuință, utilități, alimente, medicamente și îngrijire nu scad odată cu pensionarea, iar lipsa economiilor face această etapă și mai vulnerabilă.

Diferențe uriașe în unele domenii

Cele mai mari discrepanțe salariale sunt înregistrate în sectorul activităților de editare, unde diferența depășește 50%. CPD estimează că femeile din acest domeniu pierd anual peste 300.000 de lei comparativ cu bărbații.

Și în IT sau în intermedierile financiare pierderea monetară este printre cele mai ridicate din economie. Chiar dacă diferența procentuală poate fi mai mică, salariile mai mari din aceste sectoare fac ca decalajul exprimat în lei să fie considerabil.

CPD avertizează că, în lipsa unor măsuri, diferența anuală de venit ar putea depăși 50.000 de lei până în 2030 și ar putea ajunge la peste 65.000 de lei în 2033.

Organizația propune publicarea salariilor în anunțurile de angajare, eliminarea clauzelor care le interzic angajaților să discute despre remunerare, raportarea diferențelor nejustificate și aplicarea unor sancțiuni care să descurajeze discriminarea salarială.

Datele despre longevitate și venituri descriu astfel același paradox: femeile din Moldova trăiesc mai mult, dar au la dispoziție mai puțini bani atât în anii de muncă, cât și la pensie.