Asociația Obștească ”Liga Bancherilor din Moldova” (LBM), în temeiul prevederilor sale statutare, și având în vedere evenimentele ce au avut loc în sectorul bancar din Republica Moldova, cât și declarațiile oficiale ale autorităților naționale și internaționale pe marginea acestor subiecte, menționează următoarele.

„În cadrul intervențiilor sale pentru presă din ultimii ani Liga Bancherilor din Moldova și-a exprimat în repetate rânduri îngrijorările cu privire la problemele și vulnerabilitățile din sistemul bancar, ce reprezentau un pericol major pentru stabilitatea și securitatea acestui sector vital pentru economia țării, printre care: nivelul scăzut al transparenței acționariatului și calitatea joasă a guvernanței corporative în unele bănci, offshorizarea sectorului bancar, angajarea unor bănci în tranzacții suspecte, pasivitatea sau insuficiența supravegherii instituțiilor financiare din partea autorităților responsabile.

Cu regret însă, aceste deficiențe continuă să domine și astăzi în unele bănci. Actualmente, cu toții suntem martorii crizei de credibilitate din sistemul bancar din Republica Moldova, având în vedere inițierea procesului de lichidare în 2015 a 3 bănci ca urmare a fraudei bancare din anul 2014 și, totodată, instituirea de către Banca Națională a Moldovei (BNM) a supravegherii speciale la alte 3 bănci comerciale.

Totodată, criza de sistem a agravat situația economică și socială din țară. Astfel, pentru anul 2015, conform prognozei Ministerului Economiei al Republicii Moldova economia națională va înregistra o contracție de 2% pe fundalul creșterii semnificative a prețurilor și tarifelor, deprecieri substanțiale a monedei naționale, diminuării volumului creditării economiei (per ansamblu pe sistem în 2015 față de 2014) și diminuării dramatice a puterii de cumpărare a populației. La toate acestea se mai adaugă și creșterea esențială a presiunilor asupra bugetului de stat, având în vedere acordarea de către Banca Națională a Moldovei a creditelor de urgență băncilor falimentate contra garanțiilor de stat.

Evoluția situației din sectorul bancar continuă să prezinte îngrijorări, în contextul incertitudinii privind acțiunile autorităților și organelor responsabile de depășire a situației de criză. Populația, societatea civilă, cât și partenerii externi de dezvoltare (Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, ș.a.) sunt alertați privind lipsa transparenței și credibilității acțiunilor întreprinse de autorități. În acest context, este necesară elucidarea responsabilității pentru frauda gravă din sectorul bancar din 2014 a Băncii Naționale a Moldovei și altor instituții autorizate, care conform atribuțiilor legale au beneficiat de informația completă privind situația financiară a celor 3 bănci falimentate, inclusiv creditele acordate, transferurile bănești interne și cele peste hotarele Republicii Moldova. În opinia noastră, legislația bancară a oferit și oferă în continuare Băncii Naționale împuterniciri legale suficiente. Astfel, Banca Națională, având pârghiile necesare trebuia să se impună consecvent în prevenirea neregulilor constatate la acele 3 bănci, asumându-și responsabilitatea deplină de instituție de reglementare și supraveghere a sectorului bancar. De menționat, de asemenea, că până în prezent nu au fost prezentate publicului informații privind gradul de vinovăție și responsabilitate pentru fraudă a managerilor celor 3 bănci în proces de lichidare, inclusiv a membrilor organelor de supraveghere și executive, ai comisiilor de cenzori, auditorilor externi, etc.

O altă îngrijorare, pentru LBM, cât și pentru public, prezintă tărăgănarea asigurării capacității funcționale depline a organelor de conducere ale BNM, care ar reprezenta un prim pas în restabilirea credibilității sectorului bancar. Chiar dacă Legea cu privire la Banca Națională a Moldovei nu prevede alegerea guvernatorului băncii centrale prin concurs, în opinia noastră, selectarea și desemnarea membrilor organelor de conducere ale BNM prin intermediul unor concursuri publice poate fi acceptată, doar dacă aceste concursuri sunt transparente, credibile, iar membrii comisiilor de selectare sunt persoane profesioniste din țară și din străinătate, cu reputație impecabilă și integritate, ce cunosc activitatea multidimensională a unei bănci centrale. În acest context, calitatea concursului de selectare a guvernatorului Băncii Naționale a Moldovei desfășurat anul trecut a fost sub așteptări, iar noua încercare de selectare anunțată actualmente trezește suspiciuni privind rezultatul final.

Urmare celor expuse mai sus, Liga Bancherilor din Moldova menționează următoarele:

– Susținem eforturile depuse de comunitatea internațională în persoana partenerilor externi de dezvoltare și structurilor Uniunii Europene privind urgentarea adoptării măsurilor pentru stabilizarea situației din sectorul bancar, inclusiv:

• asigurarea capacității funcționale depline a organelor de conducere ale BNM;
• asigurarea numirii guvernatorului Băncii Naționale pe baza unui proces nepolitizat, transparent și credibil;
• asigurarea unei anchete aprofundate și imparțiale în cazurile de fraudă care au afectat sistemul bancar în anul 2014, în vederea recuperării fondurilor deturnate și aducerii celor responsabili în fața justiției;
• efectuarea auditului ale celor 3 bănci sub supraveghere specială prin intermediul unor rapoarte de înaltă calitate și măsuri ulterioare adecvate, în strânsă colaborare cu FMI;
• alinierea la legislația UE a cadrului juridic de combatere a spălării banilor.

– Facem apel către conducerea țării pentru a cere Băncii Naționale a Moldovei să dea dovadă de responsabilitate, integritate și profesionalism întru îndeplinirea, necondiționată de alți factori, a prevederilor legislației în vigoare, în special:

• În contextul unei incertitudini privind restabilirea finanțării externe și a unei eventuale prelungiri a tensiunilor politice interne, conduita politicii monetare trebuie să fie prudentă, vizând consolidarea perspectivelor de menținere durabilă a ratei inflației în interiorul intervalului de variație de la țintă și crearea premiselor pentru o redresare economică durabilă. Sectorul bancar rămâne în continuare motorul economiei, care oferă turațiile adecvate unei bune funcționări a piețelor financiare.
• Acțiunile BNM în vederea consolidării stabilității sistemului bancar și restabilirii credibilității instituțiilor financiare trebuie să conțină suficientă transparență și hotărâre întru finalizarea investigațiilor privind frauda bancară din cele 3 bănci în proces de lichidare din 2015, dar și monitorizarea permanentă a altor bănci ce trezesc îngrijorări la capitolul transparența acționariatului și a guvernanței corporative.

– Încurajăm eforturile depuse de băncile comerciale întru îndestularea populației și agenților economici cu produse și servicii bancare de bună calitate și prețuri rezonabile în condițiile actuale ale conjuncturii economice din țară. Este vital pentru buna activitate a sistemului bancar restabilirea unui mediu de afaceri bazat pe siguranță, calm și previzibilitate în cadrul relațiilor bancă-client.

– Susținem propunerile înaintate de unele centre de experți în domeniul financiar pentru restabilirea credibilității sectorului bancar prin:

• asigurarea selectării candidaților în organele de conducere ale BNM pe criterii de profesionalism, reputație impecabilă și integritate, în baza unui concurs transparent, credibil, jurizat internațional, cu participarea experților băncilor centrale din cadrul statelor membre ale UE;
• fortificarea instrumentarului de monitorizare și supraveghere bancară;
• asigurarea transparenței privind beneficiarii finali ai acțiunilor bancare;
• înăsprirea penalităților, atât financiare, cât și prin privare de libertate, pentru administrarea deficientă și frauduloasă a băncilor comerciale, prin amendamente corespunzătoare la legislația penală;
• deoffshorizarea sectorului bancar;
• inițierea unui dialog între comunitatea bancară, BNM și Guvern cu referință la majorarea plafonului de garantare a depozitelor persoanelor fizice din sectorul bancar.

– Facem apel către populația Republicii Moldova la calm și înțelegere a situației în care activează astăzi sectorul bancar și solicităm oferirea unui avans de încredere în relația client-bancă. Suntem convinși că prin eforturi comune vom depăși această situație deloc ușoară prin care trece economia și sectorul bancar al țării.”

În data de 12 februarie 2016 Parlamentul a anunțat un nou concurs pentru ocuparea funcției de Guvernator al Băncii Naționale a Moldovei. Deschide.md s-a adresat celor care au pretins la șefia BNM în cadrul primului concurs anunțat în acest sens. Aceștia spun că nu mai au încredere în transparența lui și-l califică drept un teatru politic regizat cu scopul de masca niște decizii luate în culise.

Publicația online deschide.md a discutat cu Președintele Ligii Bancherilor din Republica Moldova, Dumitru Ursu și cu ex-ministrul Finanțelor, Veaceslav Negruța, ambii favoriți ai experților din comisia de evaluare a concursului trecut, nu însă și a reprezentanților politici din componența ei.

Întrebat dacă are de gând să aplice dosarul și la cel de-al doilea concurs, Dumitru Ursu a răspuns:

”Acest concurs nici pe departe nu este unul transparent și nici nu știu dacă poate fi numit concurs. În comisia de selectare ar fi fost normal să fie reprezentanți ai sistemului bancar de la noi, dar și din străinătate, în mod special din România. Zic asta pentru că Banca Națională Română este cea care știe foarte bine situația noastră, este cea care ne înțelege limba și ne-ar fi putut ajuta. Noi am avut profesori și constructori în comisie, cu tot respectul pentru domniile lor, dar ei nu cunosc noțiuni bancare.”

În plus, se întreabă el, cine va selecta candidații? Domnul Candu? sau o comisie … de ce nu știm componența ei? Dumitru Ursu s-a declarat convins că nu va aplica repetat la concursul privind suplinirea funcției de Guvernator și zice că nici alți contra-candidați din cursa precedentă nu au de gând să facă acest lucru.

Veaceslav Negruța a declarat următoarele:

„Recomand guvernării sa recitească condițiile înaintate de premierul Cioloș, precum și p.5 din rezoluția consiliului UE și să nu mai lanseze spectacole mediatice de-a v-ați aleselea. Un proces transparent, credibil și depolitizat – asta e esența recomandărilor cu referire la conducerea BNM. E ușor de înțeles din prima. Un guvernator intrat prin ușa din spate la BNM va fi non-credibil următorii 7 ani. RM are nevoie de altceva.”

Informația este confirmată de un un comunicat de presă publicat pe site-ul grupului financiar italian Veneto Banca.

Comunicatul menționează faptul că Consiliul de Adminsitrație al grupului a decis schimbarea conducerii la 2 din subsidiarele sale: Veneto Banca Albania și Eximbank Gruppo Veneto Banca din Republica Moldova.

La Chișinău a fost propusă următoarea componență a Consiliului de Adminsitrație: Maurizio Benvenuto (Președinte al CA), Cristian Colteanu, Vincenzo Farina, Paolo Mariani și Gheorghe Muntean.

Conform informației prezente pe site-ul Eximbank, la 13.01.2016, din Consiliul de Adminsitrație făceau parte următoarele persoane: Alessandro Gallina, Cristian Valentin Colțeanu și Gheorghe Muntean. Astfel, doi membri ai CA își vor păstra funcțiile deținute.

La Tirana grupul Veneto Banca a nominalizat următorii membri ai Consiliului de Administrație: Beniamino Quintieri (Președinte al CA), Maurizio Barbieri, Paolo Mariani, Gianlorenzo Martini e Maria Enrico Renier.

Profesorul Quinteri și avocatul Benvenuto fac parte actualmente din conducerea grupului Veneto Banca, se mai menționează în comunicatul grupului financiar.

Informația privind conducerea Eximbank Gruppo Veneto Banca la data de 13.01.2016. Sursa: eximbank.com.

În contextul recomandărilor FSAP (The Financial Sector Assessment Program) și evoluțiilor reglementărilor în acest sens pe plan internațional, BNM preconizează să perfecționeze unele cerințe aferente societăților de audit independente care furnizează servicii de audit financiar anual în băncile din Republica Moldova.

Un proiect în acest sens a fost supus consultării publice de către BNM, beneficiarii proiectului de decizie fiind băncile licenţiate din Republica Moldova.

În mare parte prevederile țin de condițiile de acceptare a societății de audit de către BNM, astfel compania de audit urmează să satisfacă cumulativ următoarele criterii:

a) să aibă minimum trei ani experiență în domeniul auditului situațiilor financiare a entităților de interes public, care întocmesc situații financiare conform SIRF;

b) nu au fost situații când BNM nu a acceptat de două ori consecutiv societatea de audit pentru efectuarea auditului anual în cadrul unei bănci licențiate;

c) în ultimii trei ani aceasta nu a comis încălcări în procesul auditării, fapt confirmat de Consiliul de supraveghere a activității de audit;

d) să respecte prevederile Legii instituțiilor financiare;

e) cu referire la membrii desemnați pentru misiunea de audit:

• cel puțin 1/3 din aceștia să aibă experiență în domeniul auditului situațiilor financiare a entităților de interes public, care întocmesc situații financiare conform SIRF;
• cel puțin 1/3 din aceștia să dispună de certificare de calificare a auditorului instituțiilor financiare, eliberat de BNM;
• să includă un auditor certificat CISA (auditor pentru sisteme informatice, certificat de ISACA).

Totodată se enumeră cerințele privind informația obligatorie care urmează a fi stipulate în contractul pentru efectuarea auditului încheiat între bancă și societatea de audit, informațiile și documentele care urmează a fi anexate la cererea privind obținerea acceptului BNM, termenii de prezentare a cererii, prevederi minime care se vor include în scrisoarea pentru management care urmează a fi elaborată de către societatea de audit, etc.

De asemenea proiectul restricționează efectuarea auditului extern până în cel mult 4 bănci licențiate din Republica Moldova în aceeași perioadă de gestiune.

Potrivit BNM, rezultatul scontat al implementării proiectului de decizie este perfecţionarea metodelor de supraveghere bancară şi promovarea unei guvernări corporative adecvate.

Concluzionând, vedem că accentul se pune preponderent pe comunicarea societăților de audit independente cu băncile și Banca Națională a Moldovei (în scop de supraveghere).

Comparativ cu domeniul de reglementare similar din România, există în acest sens o autoritate competentă responsabilă pentru autorizarea auditorilor statutari si a firmelor de audit – Camera Auditorilor Financiari din România și o autoritatea competentă în domeniul supravegherii publice a auditului statutar – Consiliul pentru Supravegherea Publică a Activității de Audit Statutar.

Camera Auditorilor Financiari din România – este persoana juridică autonomă, care funcționează ca organizație profesională de utilitate publică fără scop patrimonial, în domeniul auditului statutar și este responsabilă de certificarea firmelor de audit. Aceasta impune o serie de teste de cunoștință, competență și integritate firmelor de audit supuse autorizării.

Activitatea de audit statutar se efectuează numai de către auditorii statutari sau de firmele de audit care au făcut obiectul autorizării.

Consiliul pentru Supravegherea Publică a Activității de Audit Statutar – este instituție publică autonomă, cu personalitate juridică, înființată cu scopul de a asigura supravegherea în interes public și funcționează, începând cu data de 1 ianuarie 2009, pe lângă Cancelaria Primului-Ministru. Acesta are ca obiectiv principal supravegherea publică a activității de audit statutar, potrivit cerințelor directivelor europene în domeniu.

La nivel de BNR există un Comitetul de audit care analizează și propune direcțiile strategice și politica BNR în domeniul controlului intern, managementului riscurilor, auditului intern și extern. Acesta este format din 5 membri ai Consiliului de administrație care nu fac parte din conducerea executivă a băncii.

Autor: Olesea Matcovschi

Scurt istoric

Acordul Guvernatorilor Băncilor Centrale și Șefilor de Supraveghere a Organului de Conducere a Comitetului Basel, a avut angajamentul de a introduce un cadru normativ pentru capitalul contraciclic pe lângă cerințelor minime de capital existente. Ulterior, Comitetul de la Basel a convenit ca abordarea acestui bloc trebuie să fie orientată spre organizarea activității prociclice. Scopul acestei abordări a fost alinierea tuturor instrumentelor pentru adresarea prociclității în conformitate cu un set de obiective specifice.

În documentul consultativ din Decembrie 2009, ”Consolidarea elasticității sectorului bancar”, au fost identificate patru obiective cheie de către Comitetul de la Basel, după cum urmează:

1. Atenuarea oricărui exces de ciclicitate a cerințelor minime de capital;
2. Promovarea actelor cu perspective de viitor;
3. Conservarea capitalului pentru acumularea buffer-ului la bănci precum și în sectorul bancar care poate fi folosit în situații de stres,
4. Atingerea unui scop macro prudențial mai vast pentru protejarea sectorului bancar de la perioadele de exces a creșterii creditării.

Introducere

Criza financiară a condiționat o amintire vie că pierderile suportate în sectorul bancar pot fi deosebit de mari când recesiunea precedă o perioadă de exces a creșterii creditării.

Aceste pierderi pot destabiliza sectorul bancar și pot iniția un cerc vicios, prin care problemele în sectorul financiar pot contribui la recesiunea economiei reale care mai apoi se răsfrânge asupra sectorului bancar. Aceste interacțiuni accentuează importanța particulară a sectorului bancar construindu-și protecția capitalului în perioadele în care riscurile sistemice cresc considerabil.

Întrucât capitalul este o formă de finanțare mai scumpă decât altele, acumularea acestor protecții poate avea beneficii adiționale în procesul temperării creșterii excesive de creditare în condițiile economice și financiare volatile.

Proiectul bufferu-lui capitalului contraciclic este conceput pentru asigurarea cerințelor de capital în sectorul bancar luând în considerare mediul macro-financiar în care operează băncile. Buffer-ul de capital trebuie privit ca un instrument internațional important în setul instrumentelor macro prudențiale care stau la dispoziția autorităților naționale. Acest buffer este dislocat, în cazul în care excesul de creștere a creditării agregate, este considerat a fi asociat cu formarea riscului sistemic, pentru asigurarea că sectorul bancar dispune de un ”amortizator” pentru absorbirea unor potențiale pierderi. De-a lungul timpului, operațiunile buffer-ului trebuie să accentueze cum ar trebui să fie implementate alte instrumente macro prudențiale într-un mod mai internațional și armonizat.

Obiective

Obiectul primar al introducerii buffer-ului de capital contraciclic este folosirea unui ”amortizator” pentru realizarea scopurilor macro prudențiale mai ample, protejarea sectorului bancar de la abuzul creșterii creditării agregate, care deseori este asociată cu crearea crizei sistemice.

Protejarea sectorului bancar în acest context nu se limitează doar la asigurarea că băncile particulare vor rămâne în stare de solvabilitate în perioada stresului, întrucât cerințele minime de capital și buffer-ul de capital sunt concepute ca un întreg pentru a îndeplini aceste scopuri.

Mai degrabă, scopul este de a asigura că băncile dispun de capital suficient pentru a menține fluxul creditării în economie fără ca să fie pusă întrebarea de insolvabilitate a acestora, în cazul în care sectorul financiar suferă de abuz de creditare. Acesta trebuie să contribuie la reducerea riscului de credit fiind constrâns de cerințele capitalului normativ care poate compromite performanța economiei reale și să rezulte pierderi din creditare în sectorul bancar.

Pe lângă scopul de a proteja sectorul bancar de ciclul creditar această propunere poate ajuta la prevenirea oricărui risc de credit însăși la etapa incipientă a acestuia. Acest buffer poate duce la majorarea costului creditului, așadar poate submina cererea acestuia, în cazul în care este vădit că portofoliul de credit a crescut la un nivel excesiv în comparație cu reperele istorice. Efectul de moderare al acestui buffer la etapa incipientă trebuie privit ca un element pozitiv pe lângă obiectul primar descris mai sus.

Mecanismul de transmitere între buffer de capital și costul creditului precum și asupra cererii de creditare încă nu este bine cunoscut.

Buffer de capital

Potrivit Basel III buffer-ul de capital contraciclic se calculează ca medie ponderată a ”amortizatoarelor” ca efect în jurisdicțiile cărora băncile au expuneri de credit. Acesta este implementat ca o extensie a buffer-ului de conservare a capitalului. Buffer-ul de capital contraciclic consta din Capitalul de Gradul I. În cazul în care cerințele minime sunt încălcate, vor fi impuse constrângeri privind distribuția capitalului băncii. Aceste constrângeri sunt aplicate în exclusivitate la distribuția capitalului, dar nu și pe activitatea operațională a băncii.

Regimul buffer-ului de capital contraciclic fa vi implementat în paralel cu buffer-ul de conservare a capitalului între 1 ianuarie 2016 și sfârșitul anului 2018, devenind complet efectiv pe data de 1 ianuarie 2019. Aceasta înseamnă că, de exemplu, dacă va fi activat la valoarea de 2.5 procente din activele ponderate la risc (APR), reciprocitatea de până la 0.625 procente (2.5 procente împărțit la 4) din APR ce se cere la data de 1 ianuarie 2016 și această rata va crește treptat cu fiecare an cu 0.625 puncte procentuale, pentru a atinge valoare sa finală de 2.5 procente din activele ponderate la risc (APR) la data de 1 ianuarie 2019. Jurisdicțiile în care are loc o creștere excesivă de creditare în această perioadă de tranziție, pot accelera în ceea ce privește formarea buffer-ului contraciclic.

Buffer de conservare a capitalului

Obiective: să asigure că banca își formează un buffer de capital în afara perioadelor de stres care pot cauza pierderi și astfel să ducă la încălcări de cerințe minime obligatorii a capitalului. În perioadele obișnuite băncile vor fi obligate să mențină buffer-ul de capital deasupra cerințelor minime stabilite față de capitalul băncii. În cazul în care nivelul capitalului scade sub cerințele minime stabilite + buffer banca trebuie să-și majoreze capitalul prin:

• Majorarea capitalului (prin emisiunea de acțiuni);
• Diminuarea distribuirii profitului (reducerea distribuirii dividendelor, reducerea bonusurilor acordate către staff).
• Acest cadru reduce discreția băncilor care au epuizat buffer-ul pentru distribuirea generoasă a profitului, prin urmare au descurajat băncile să fie implicate în practici de rea credință, precum:
• Folosirea prezicerilor de recuperare pe viitor, justificate prin menținerea distribuirilor generoase pentru acționarii băncii. Acționarii, dar nu deponenții bancari, trebuie să-și asume riscul că recuperările nu vor avea loc pe viitor;
• A face tot posibilul și a distribui capitalul băncii în așa fel ca această distribuire să fie un semn de consolidare a capacității financiare a băncii.

Buffer de conservare a capitalului: mecanismul

Buffer-ul de conservare a capitalului (de 2.5 procente) este compus din Capitalul de Gradul I, și este stabilit deasupra de cerințele minime obligatorii. Constrângerile asupra distribuției capitalului vor fi impuse băncii atunci când nivelul capitalului va scădea la nivelul buffer-ului.

Băncile vor fi în stare de a-și desfășura activitatea sa în mod normal atunci când nivelul capitalului său va atinge nivelul de conservare a capitalului din cauza că au avut de suferit pierderi. Constrângerile sunt impuse doar pe distribuția profitului dar nu și asupra operațiunilor băncii.

Comitetul de la Basel nu-și dorește impunerea constrângerilor asupra întregului capital al băncii care poate fi tratat ca stabilirea unei noi cerințe minime de capital.

Tabelul 1. Standardele minime de conservare a capitalului

Sursa: Examining how Capital Buffer Standards are impacting the use and availability of Tier I Capital. PwC. London, 18 February 2011. Disponibil: pwc.com.

Buffer de capital contraciclic

Obiective: să asigure că cerințele minime de capital în sectorul bancar iau în considerare mediul macro-financiar în care își desfășoară activitatea banca respectivă:

• Dislocate de jurisdicțiile naționale;
• Bufferul pentru băncile internaționale va fi ponderat la media bufferului dislocat în toate jurisdicțiile în care băncile au expuneri de credit.
• Regimul buffer-ului contraciclic constă din următoarele elemente:
• Autoritățile naționale vor monitoriza creșterea creditelor și altor indicatori care pot semnala apariția riscului sistemic și vor identifica apariția riscului sistemic la etapa sa incipientă;
• Băncile internaționale vor analiza locațiile sale geografice a expunerilor de credit și vor calcula bufferul de capital contraciclic specific băncii sale;
• Fiecare jurisdicție membră a Comitetului de la Basel trebuie să identifice o autoritate responsabilă să adopte decizii asupra mărimii buffer-ului de capital;
• Acest buffer trebuie să fie între 0 și 2.5% din activele ponderate la risc, în dependență de extinderea apariției unui risc sistemic.

Tabelul 2. Standardele minime de conservare a capitalului, când banca este subiectul bufferului de capital contraciclic (2.5% din APR).

Sursa: Examining how Capital Buffer Standards are impacting the use and availability of Tier I Capital. PwC. London, 18 February 2011. Disponibil: pwc.com.

Armonizarea cadrului normativ legal autohton

Începând cu data de 30 iunie 2015 Banca Națională a Republicii Moldova, împreună cu Banca Națională a României și De Nederlandsche Bank (banca centrală a Olandei) a lansat proiectul Twinning aferent consolidării capacității BNM de reglementare și supraveghere bancară în contextul prevederilor Uniunii Europene. Twinning reprezintă un instrument de cooperare dintre autoritățile din statele membre ale UE și cele ale unei țări beneficiare situate în afara acesteia. Acțiunile inițiate în sensul dat țin de modernizarea instituției susținute prin instruire, reorganizare, precum și de armonizarea cadrului legal cu acquis-ul comunitar.

Obiectivul proiectului lansat vizează în special îmbunătățirea reglementărilor prudențiale ale băncilor, orientate spre afirmarea unui sector bancar solid şi competitiv. Astfel, conform angajamentelor asumate de Republica Moldova prin Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, timp de 3 ani de la semnarea acestuia legislația Republicii Moldova urmează a fi armonizată cu actele UE şi standardele internaționale aferente Basel III. Acestea includ: Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European şi a Consiliului UE din 26 iunie 2013 și Regulamentul nr. 575/2013 al Parlamentului şi al Consiliului UE din 26 iunie 2013, care se referă la cerințele prudențiale aferente activității băncilor. Exigențele în cauză se raportează în principal la capital, levierul financiar, lichiditate, expunerile mari și dezvăluirea informației. Aplicarea acestora va avea un impact direct asupra sectorului bancar sub aspectul diminuării riscurilor. Astfel, derularea proiectului Twinning va contribui la realizarea funcției de supraveghere bancară exercitate de BNM într-un context instituțional modern și eficient.

Pe data de 22 ianuarie 2016 a avut loc cea dea a doua ședință a Comitetului decizional al proiectului Twinning aferent consolidării capacității BNM în domeniul reglementării și supravegherii bancare în contextul cerințelor UE. La ședință au participat experți de la BNM, băncilor centrale din România și Olanda, precum și reprezentanți ai Delegației UE în Republica Moldova. În cadrul întrunirii s-au discutat progresele înregistrate în cadrul proiectului pentru al doilea trimestru de implementare a acestuia și s-au constatat următoarele:

1. Ca urmare a evaluării cadrului național de legislație în contextul corespunderii acestuia prevederilor legislației UE de reglementare a activității băncilor, au fost identificate opțiunile naționale pe marginea cărora urmează a fi luată o decizie din perspectiva funcției de supraveghere.
2. A fost definitivat chestionarul pentru evaluarea impactului asupra capitalului băncilor în cazul trecerii la cerințele Basel III, care a fost remis pentru completare băncilor până la mijlocul lunii februarie.
3. A fost definitivat proiectul Strategiei BNM de implementare a standardelor Basel III prin prisma cadrului legislativ european (CRD IV), care urmează a fi prezentat Comitetului Executiv al BNM spre aprobare în viitorul apropiat.

Scenariu de stres

Reieșind din datele publicate pe pagina oficială a Băncii Naționale a Moldovei la data de 31.12.2015 am făcut o simulare a situației dacă ar fi fost deja implementat buffer-ul de conservare a capitalului și buffer-ul de capital contraciclic în sectorul bancar autohton.

Tabelul 3. Simularea introducerii bufferului de conservare a capitalului și bufferului de capital contraciclic, la situația din 31.12.2015. (mil.lei).

Sursa: Elaborat de către autor în baza datelor prezentate pe pagina oficială web a Băncii Naționale a Moldovei (bnm.md)

Din tabelul nr. 3 putem observa cum a influențat introducerea buffer-ilor de capital asupra modificării Capitalului Normativ Total, dar și a coeficientului Suficienței Capitalului Ponderat la risc. La determinarea mărimii buffer-ului de capital contraciclic am aplicat coeficientul de 0.625% din Activele Ponderate la Risc. După cum a fost menționat mai sus mărimea buffer-ului de capital va crește anual cu 0.625 p.p. până va atinge nivelul de 2.5% din Activele Ponderate la Risc și va deveni totalmente funcțional la 1 ianuarie 2019. Putem observa că aplicând normativul de 0.625% Capitalul Normativ Total a crescut cu 163.63 mil lei, ceea ce a condus la creșterea coeficientului suficienței capitalului ponderat la risc cu 0.46 puncte procentuale. Tabelul nr.3 ne arată un exemplu real al consolidării stabilității financiare a sectorului bancar autohton, formarea și menținerea unui ”amortizator” care va oferi posibilitatea băncii de a face față tuturor provocărilor în derularea activității sale.

Autor: Denis Malendra, economist specializat în activitate bancară.

Problemele din sistemul bancar din anul 2015 au dus la necesitatea de a lichida trei bănci comerciale, intrate în insolvenţă după ce au acordat credite neperformante de peste 13 miliarde de lei, precum şi plasarea altor trei sub supraveghere specială. Criza din sistemul bancar moldovenesc a provocat devalorizarea monedei naţionale, creşterea inflaţiei şi a deficitului bugetar.

Potrivit Centrului Analitic Independent Expert-Grup, în 2015, drept rezultat al crizei, s-a devalorizat cu 25% moneda naţională. Aceasta a dus la creşterea inflaţiei la două cifre, iar deficitul bugetar a crescut la 4% din PIB. Prin urmare, încrederea în sectorul bancar a scăzut drastic, doar 16% din populaţie are încredere sau o oarecare încredere în bănci. Pentru comparaţie, în 2014, nivelul de încredere era dublu. Expert-Grup insistă că se necesită intervenţii urgente şi recomandă adoptarea unui plan de redresare.

Remarcăm faptul că consecința bazală și importantă a crizei din sistem este neîncrederea populației în mecanisme, produse și pârghii. În acest context, atragerea, menținerea și fidelizarea clienților va trebui să constituie orientarea vitală a băncilor comerciale. Este bine știut faptul că, în conformitate cu regula Pareto, 20% dintre clienți produc 80% din profituri. Anume implementarea unui program de fidelizare va localiza și reține cei 20%.

Implementarea unor tehnici de loializare/fidelizare a clienților vor încuraja clientul să se întoarcă la bancă iar și iar, și atunci:

1. vânzările băncii vor crește, pentru că produsele băncii mai ușor și mai mult pot fi vândute clienților existenți decât celor noi;
2. se vor reduce costurile băncii de a atrage clienți noi, în special cele privind publicitate care este costisitoare. Costul de reținere a unui client existent este de 4-5 ori mai mic decât costul de atragere a unui client nou;
3. loialitatea clientul va reduce din concurența prețurilor, pentru că clienții fideli nu sunt atât de sensibili la modificarea prețurilor;
4. clienții fideli și mulțumiți sunt mai dispuși să încerce alte produse. Este mai ușor să i le oferi. De 4-6 ori este mai profitabil să vinzi un produs suplimentar unui client constant, decât un produs clientului nou;
5. se va consolidare poziției pe piață, pentru că dacă un client cumpără de la tine, înseamnă că el nu cumpără de la concurenți/sau cumpără mai puțin.

În definitiv, ca urmare a programelor de loializare, beneficiile vor fi de ambele părți.

Băncile din întreaga lume își fidelizează clienții, utilizând cele mai eficiente programe de loialitate delimitate pe categorii de cashback, acumularea punctelor/bonusurilor, acordare de reducere/rabat, stimularea prin atenții/cadouri de cobrand etc.

În Republica Moldova în acest sens a fost organizat de către Reliable Solutions Distributor, în cooperare cu grupul Provus si SuperCard, un eveniment dedicat atât sectorului bancar, cât și celui non-bancar. Evenimentul cu titlul de “Soluții de procesare tranzacții E-Commerce securizat – 3D Secure issuing & Acquiring. Carduri și programe de fidelizare bazate pe carduri” s-a axat pe serviciile de realizare a cardurilor de fidelitate cu programe dedicate analizelor cumpărătorului pe baza folosirii acestor carduri. Au fost propuse soluții de genul: Gift card, NFC, QR, CRM, Web sau E-Wallet (portofel electronic), etc.

Sectorul bancar autohton deja utilizează elemente în vederea sporirii nivelului de fidelitate al clienților într-un mod transparent, echitabil şi flexibil, fiind expresia relaţiei de încredere şi respect între companie şi abonaţii săi. Elementele se compun în principal pe: cadouri pentru diverse sărbători (de anul nou, de sfintele sărbători de paști, de zilele profesionale, ș.a.m.d ); invitații la evenimente sponsorizate de către instituțiile financiare; programe de loialitate comune cu centrele comerciale și companiile, unele elemente de cash-back, etc.

Cu toate acestea, pentru a resuscita interesul și a spori încrederea clienților săi, instituțiile financiare din Republica Moldova vor fi nevoite mai devreme sau mai târziu să fortifice, să consolideze și să diversifice programele existente de loialitate.

Autor: Olesea Matcovschi