Acasă Blog Pagina 526

30.000 de euro lunar – cel mai mare salariu de bancher plătit de statul român

Traian Halalai (foto), președintele băncii de stat EximBank și membru executiv al Consiliului de Administrație al instituţiei, este cel mai bine plătit reprezentant al statului român într-o structură de conducere, cu un venit lunar de 137.585 de RON brut (peste 30.000 de euro), scrie Adevărul Financiar cu referire la un document publicat de Ministerul pentru Consultare Publică și Dialog Civic.

Pe locul al doilea se situează Radu Grațian Ghețea, președintele Consiliului de Administraţie (CA) al CEC Bank și președintele băncii, cu o remunerație de 121.424 de RON brut pe lună (27.000 de euro), fiind urmat de Andrei Liviu Stamatian, prim-vicepreședinte și membru executiv al CA CEC Bank, cu 83.832 RON brut lunar (18.650 de euro), și de Florian Raimund Kubinschi și Paul Ichim, membrii executivi în CA Eximbank, care primesc lunar fiecare 72.598 RON brut (16.000 de euro).

Următoarele poziţii în clasament sunt ocupate tot de bancheri. Mihaela Lucica Popa și Gheorghe Carabasan, vicepreședinți și membri executivi în CA CEC Bank, încasează lunar un venit brut de 62.075 de RON (14.000 de euro), iar Mirela Iovu, vicepreședinte CEC Bank 60.153 de RON (13.360 de euro).

Informațiile despre reprezentanții statului în entitățile publice, companiile de stat cu capital unic sau majoritar, au fost publicate pentru prima oară în România și pot fi găsite pe site-ul Ministerului pentru Consultare Publică și Dialog Civic.

Conform Ziarului Financiar, CEC Bank ocupă poziția a 6-a în clasamentul băncilor din România cu o cotă de piață de 7,3%, iar EximBank – poziția cu nr.17 cu o cotă de piață de 1%.

BNM: „Studiile de diagnostic de la Moldova Agroindbank și Victoriabank nu au identificat riscuri pentru stabilitatea financiară a băncilor”

0

La data de 27.06.2016, Comitetul executiv al BNM a adoptat hotărîri cu privire la rezultatele studiilor de diagnostic efectuate la BC ,,VICTORIABANK” S.A. și BC ,,MOLDOVA-AGROINDBANK” S.A, anunță un comunicat al regulatorului.

Studiile de diagnostic nu au identificat riscuri pentru stabilitatea financiară a băncilor, dar au constatat unele arii ce trebuie consolidate: guvernarea corporativă, sistemul de control intern, transparența acționarilor și persoanelor afiliate, activitatea de creditare.

Băncile urmează să elaboreze și să pună în aplicare planuri de acțiuni cu privire la înlăturarea neajunsurilor depistate în cadrul studiilor de diagnostic.

Banca Națională va monitoriza îndeaproape îndeplinirea de către BC ,,VICTORIABANK” S.A. și BC ,,MOLDOVA-AGROINDBANK” S.A. a planurilor de acțiuni sus-menționate în cadrul supravegherii speciale, care va fi menținută în continuare.

FinComBank lansează Creditul Express Simplu – avantajos și uşor de obținut

0

Începând cu 29 iunie 2016, FinComBank lansează Creditul Express Simplu – serviciu care permite oricărui cetățean să-și finanțeze cheltuielile personale.

Creditul Express Simplu este rapid şi accesibil. Astfel, doar cu buletinul de identitate, FinComBank îţi oferă credite până la 10.000 lei, fără gaj, pentru o perioadă de 12 luni.

Creditul Express Simplu este destinat persoanelor fizice și a fost lansat pentru a oferi fiecărui cetățean stabilitate şi siguranţă. Obţine-l de la sucursalele FinComBank şi bucură-te de beneficiile pe care ţi le oferă.

FinComBank este banca care surprinde mereu prin serviciile avantajoase pe care le oferă. Anterior, banca a lansat creditul ipotecar „Casa mea – locul momentelor fericite” destinat cumpărării, construcției sau modernizării locuinței. Mai mult decât atât, la 23 iunie a.c. , banca a redus rata dobânzii la creditele de consum pentru persoanele fizice. Toate serviciile bancare le găsiți pe pagina web a băncii fincombank.com sau direct la sucursalele FinComBank. În prezent, banca deține 88 de agenții și filiale pe teritoriul Republicii Moldova.

De-a lungul activității sale, FinComBank a reușit să câștige încrederea cetățenilor. Recent, FinCombank a fost premiat pentru profesionismul în domeniul deservirii și calității produselor oferite clienților băncii.

________________________________________________________________________________________________________

FinComBank a fost înființată în anul 1993 este una din băncile comerciale universale lider din Republica Moldova. FinComBank oferă un spectru larg de servicii bancare corporative, investiţionale și de asigurare atât cetăţenilor locali, cât şi persoanelor străine. Printre clienții FinComBank se numără persoane fizice, businessul micro, mic şi mijlociu, la fel şi întreprinderile mari, care reprezintă toate sectoarele de bază a economiei țării. Pe parcursul mai multor ani banca are o colaborare de succes cu Banca Mondială, Fondul European pentru Europa de Sud-Est (European Fund for Southeast Europe), Corporaţia pentru investiţii străine private (Overseas Private Investment Corporation (OPIC), FinComBank este membru al Proiectul de Servicii Financiare Rurale şi Dezvoltarea Businessului Agricol (IFAD), al Proiectului de Investiţii şi Servicii Rurale (RISP), precum şi al Proiectului de Ameliorare a Competitivităţii, faza I și II (PACI, PACII).

Sediul Autorității Bancare Europene va fi mutat de la Londra la Paris sau Frankfurt

Uniunea Europeană va transfera sediul Autorităţii Bancare Europene (EBA) de la Londra la Paris sau Frankfurt, după decizia britanicilor de a ieşi din Uniunea Europeană, în timp ce Banca Centrală Europeană va insista ca operaţiunile de clearing în euro să se efectueze în interiorul zonei euro, a declarat marţi un înalt oficial european pentru Reuters.

„Uniunea cu mai multe monede s-a terminat. De aceea vom vedea cum Autoritatea Bancară Europeană se va muta fie la Paris, fie la Frankfurt”, a declarat oficialul european.

Înfiinţată în 2011 ca reacţie la criza financiară globală, EBA operează ca un reglementator pan european care elaborează şi coordonează legislaţia în domeniul bancar la nivelul blocului comunitar.

Deşi nu s-a ajuns încă la o decizie formală cu privire la mutarea sediului EBA, alegerea Franţei sau a Germaniei ar risipi speranţele Italiei care ar dori transferul de la Londra la Milano, scrie economica.net cu referire la Agerpres.

În plus, după Brexit, BCE va putea să-şi impună şi politica în domeniul caselor de clearing, o poziţie pe care Marea Britanie a putut să o conteste până acum, ceea ce va diminua influenţa sectorului financiar londonez.

„Puteţi fi siguri că BCE va insista asupra politicii sale privind locaţia (operaţiunilor de clearing). Nu mâine, nu în două săptămâni, dar acest lucru se va întâmpla în următorii doi ani”, a mai spus oficialul făcând referire la politica potrivit căreia casele de clearing în euro ar trebui să aibă sediul în zona euro.

Casele de compensare îndeplinesc funcţia de contraparte centrală şi au drept rol principal garantarea obligaţiilor ambelor părţi asumate cu ocazia tranzacţiilor cu derivate. În acest fel, casele de compensare asigură securitatea operaţiunilor între vânzători şi cumpărători.

Anul trecut, Marea Britanie a contestat cu succes în faţa Tribunalului Uniunii Europene politica BCE potrivit căreia casele de compensare trebuie să fie amplasate în zona euro. Această victorie a permis Marii Britanii să evite situaţia în care o mare parte a operaţiunilor de clearing derulate pe platforma Clearnet a bursei de la Londra să fie transferate în Europa continentală.

11 persoane au aplicat pentru funcția de Membru al Consiliului de Supraveghere al BNM

0

Comisia Economie, buget și finanțe a Parlamentului Republicii Moldova a publicat lista candidaților care au depus actele pentru a participa la concursul de selectare a membrilor Consiliului de Supraveghere a Băncii Naționale a Moldovei.

Astfel, conform listei publicate de comisie, candidații sunt:

1. Vadim Enicov – licențiat în drept, master în economie, director compania de consultanță “LeagalConsult”;

2. Victor Sula – doctor în economie, vicedirector partea economică la AirMoldova;

3. Sergiu Iachim – licențiat în economie, master business și administrare, consultant Credit-Agricole Luxembourg;

4. Alexandru Pelin – jurist, șef direcție juridică la BC EuroCreditBank SA;

5. Dumitru Ursu – Președintele Ligii Bancherilor din Moldova;

6. Valeriu Chițan – membru al Curții de Conturi;

7. Roman Chirca – directorul Institutului de Market și Economie, director al Agenției de Inovație și Transfer Tehnologic (Moldova);

8. Valeriu Iașan – manager financiar Unitatea de Implementare a Creditului de Asistență acordat de către Guvernul Poloniei;

9. Sveatoslav Mihalache – doctor în economie, lector Academia de Administrare Publică;

10. Igor Balan – doctor în științe economice, șef catedră Finanțe, Bănci și Contabilitate (ULIM);

11. Alexandru Savva – master în drept economic, consultant juridic, Corporația Financiară Internațională – Banca Mondială, consultant în domeniul pieței financiare la PNUD Moldova.

Aplicațiile au fost depuse în perioada 06-27 iunie 2016. Timp de 3 zile comisia va verifica dosarele candidaților și va solicita completarea acestora în caz de necesitate.

Valeriu Chițan și Sergiu Iachim au fost printre candidații care au depus actele și la cel de-al doilea concurs pentru selectarea funcției de Guvernator al BNM, concurs în urma căruia a fost ales Sergiu Cioclea. Dumitru Ursu și Sergiu Iachim au depus actele la primul concurs pentru funcția de Guvernator BNM ce a avut loc în luna octombrie a anului precedent. Atunci comisia nu a înaintat nici o candidatură la funcția respectivă.

Comisia economie, buget și finanțe va selecta 4 candidați la funcția de membri ai Consiliului de supraveghere a Băncii Naționale a Moldovei, care, conform legislației, nu sunt salariaţi ai BNM.

Vedeți în continuare decizia comisiei Economie, buget și finanțe.

Guvernul britanic amână vânzarea participațiilor sale la Royal Bank of Scotland și Lloyds

Guvernul britanic a renunțat la planurile de vânzare a acțiunilor Royal Bank of Scotland (RBS) și Lloyds Banking Group în acest an din cauza efectelor votului pentru ieșirea țării din UE (Brexit), o decizie care va priva bugetul de câteva miliarde de lire sterline, relatează Agerpres cu referire la Reuters.

În timpul crizei financiare din 2008, Guvernul Marii Britanii a cheltuit peste 45,8 miliarde de lire sterline pentru a salva Royal Bank of Scotland Group și 20,5 miliarde de lire sterline pentru Lloyds. Trezoreria deține în prezent 73% din Royal Bank of Scotland și 9% din Lloyds.

În ultimele zile, acțiunile celor două bănci au scăzut semnificativ la Bursa de la Londra, instituțiile financiare fiind printre cele mai afectate de volatilitatea pieței după victoria Brexitului (ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană) la referendumul de joi.

Trezoreria intenționa să-și reducă participațiile deținute la cele două bănci prin vânzarea de acțiuni către investitori instituționali și de retail, pentru a-i încuraja pe cetățeni să investească pe piața bursieră. În urma tranzacției, Executivul ar fi obținut aproximativ nouă miliarde de lire sterline (11,9 miliarde de dolari) sumă care ar fi fost folosită la reducerea datoriei publice.

Totuși, turbulențele din ultimele zile provocate de Brexit au forțat autoritățile să amâne aceste planuri cel puțin până în 2017, susțin sursele Reuters.

Capitala financiară a Europei ar putea fi mutată de la Londra la Frankfurt

Cei care s-au opus ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană au avertizat întotdeauna că Brexitul ar pune în pericol unul dintre principalele atuuri economice ale țării: rolul Londrei de capitală financiară a Europei, relatează Agerpres cu referire la BBC Mundo.

Și, la mai puțin de 12 ore după ce britanicii au votat pentru ieșirea din UE, controversa era deja în plin avânt.

Vineri, surse din cadrul băncii de investiții americane Morgan Stanley au declarat pentru BBC că accelerează analizarea procesului ce ar putea duce la relocarea a 2.000 dintre angajații aflați în prezent la birourile din Londra, posibil în orașul german Frankfurt sau în cel irlandez Dublin, transmite corespondentul pentru afaceri al BBC, Joe Lynam.

„Printre joburile care ar putea fi mutate din Marea Britanie se numără cele care au legătură cu tranzacțiile cu euro, precum și alte funcții ale băncii de investiții și posturile înalte de conducere”, a semnalat Lynam.

Morgan Stanley a negat însă vineri că ar fi luat deja o decizie privind relocarea personalului din Londra, precizând că o astfel de hotărâre poate dura ani.

Însă, intensificarea discuțiilor referitoare la această posibilitate reprezintă doar începutul unei serii de probleme potențiale pentru capitala britanică și al unei posibile prosperități pentru Frankfurt, oraș care speră să preia afacerile europene ale băncilor cu sediul la Londra.

Bancherii germani

Frankfurt are argumente bune pentru a deveni noua capitală financiară europeană, în fața altor candidați precum Paris, Amsterdam sau Dublin. Pentru început, Frankfurt îndeplinește deja acest rol pentru economia germană, care este cea mai mare din UE și, odată cu ieșirea Marii Britanii, va face tot mai notorie hegemonia sa economică pe continent.

La Frankfurt își au deja sediul o serie de importante instituții economice, în special Banca Centrală Europeană, dar și bănci private de talie mondială, precum Deutsche Bank și Commerzbank.

Și, în plus, aici se află și Deutsche Borse, care era în proces de fuziune cu Bursa din Londra. Vineri, conducerea bursei germane a declarat că, din cauza Brexitului, sediul legal al companiei mixte va trebui stabilit acum la Frankfurt.

Capitală financiară mondială

Lupta între Frankfurt și Londra este una crucială. City, centrul financiar londonez, ocupă un loc foarte important în finanțele mondiale, comparabil doar cu cel al Wall Street. Dar vitalitatea sa se datorează nu atât pieței interne britanice, cât rolului Londrei de furnizor de servicii financiare pentru economia globală.

Pe piața londoneză au loc volume uriașe de tranzacții în monede străine, profitând de faptul că orașul se află la jumătatea drumului dintre capitalele asiatice și New York.

Marele intermediar

Districtul financiar al Londrei dă de lucru la 400.000 de persoane, găzduiește 251 de bănci străine și controlează circa 40% din piața mondială valutară. Zilnic se vând și se cumpără aici circa 2.700 miliarde dolari în monedă străină.

O parte importantă a afacerilor financiare din Londra este legată de poziția sa de capitală financiară europeană.

Uniunea Europeană este cel mai mare bloc comercial din lume, o piață de 500 milioane de consumatori. Londra a fost un mare intermediar financiar al prosperității europene.

Fără avocați

În pofida faptului că Marea Britanie nu a adoptat euro drept monedă națională, o parte substanțială a marilor tranzacții în moneda unică europeană au loc în City-ul londonez. Zilnic, până la 2.000 de miliarde de dolari se transferă prin tranzacții denominate în euro.

Acum însă, există temeri că, prin ieșirea definitivă a Marii Britanii, poziția financiară a Londrei de bancher al Europei va deveni nesustenabilă.

De asemenea, se preconizează că UE ar putea impune reglementări, cerând ca băncile care desfășoară majoritatea tranzacțiilor în această monedă să aibă sediul în zona euro.

În 2015, ca o ironie, o decizie a unui tribunal european a împiedicat ca o măsură administrativă similară să restrângă din capacitatea Londrei de a domina această piață. Dar, în urma divorțului dintre Marea Britanie și UE, City-ul londonez poate rămâne fără apărători în fața autorităților europene.

Limitări legale

Un alt motiv pentru care multe bănci străine care au în prezent sediul la Londra ar putea lua în considerare mutarea la Frankfurt sau alte orașe de pe continent are legătură cu o reglementare a Uniunii Europene denumită „passporting”. Aceasta permite băncilor să ofere servicii financiare în toate țările din UE fără a trebui să stabilească o bază permanentă în aceste state.

Din acest motiv, ieșirea Marii Britanii din blocul european prezintă un alt dezavantaj pentru continuitatea Londrei drept epicentru al activității financiare.

Există voci care susțin că Londra nu trebuie să se teamă atât de mult în noua lume după Brexit. Londra continuă să fie un loc respectat pentru bancheri, fiindcă aici se vorbește engleza, limba oficială a afacerilor. Sistemul legal și reglementările sunt considerate foarte eficiente și există o mână de lucru calificată, specializată în servicii financiare.

Dar, fiind în mijlocul unei țări care a votat decisiv pentru ieșirea din Uniunea Europeană, se confruntă cu o întrebare de miliarde de dolari: dacă va putea continua să fie capitala financiară a unui continent față de care a dat clar de înțeles că vrea să păstreze distanța.

(promoție) 50% discount la plasarea bannerelor online pe bancamea.md

0

În perioada 27 iunie – 04 iulie 2016 puteți beneficia de un discount în mărime de 35% sau 50% la plasarea bannerelor pe bancamea.md.

Discountul de 35% se aplică în cazul plasării bannerului timp de 3 luni (iulie, august și septembrie 2016), iar pentru plasarea timp de 6 luni (iulie – decembrie 2016) – veți achita dor 50% din cost.

Promoția este valabilă pentru oricare din dimensiunile disponibile: 220×300, 560×150 sau 600×120.

Exemplu de calcul:

Pentru plasarea bannerului 560×150 pe homepage bancamea.md costurile ar fi:

  • (4.000 MDL x 3 luni) – 35% = 12.000 MDL – 4.200 MDL = 7.800 MDL sau
  • (4.000 MDL x 6 luni) – 50% = 24.000 MDL – 12.000 MDL = 12.000 MDL.

Discountul se aplică în cazul achitării pînă la 05.07.2016.

Pentru mai multe detalii contactați-ne la [email protected] sau la numărul de telefon 069150086.

Ionuţ Pătrăhău şi-a dat demisia de la conducerea Băncii Carpatica

Ionuţ Pătrăhău (46 de ani) şi-a dat demisia de la conducerea Băncii Carpatica, un jucător de talie mică din sistemul bancar din România, controlat de Patria Bank, şi s-a retras şi din poziţia de membru al consiliului de administraţie al băncii, potrivit informaţiilor anunţate la Bursa de Valori Bucureşti, preluate de Ziarul Financiar.

Informația este confirmată și de site-ul băncii, unde numele lui Ionuț Pătrăhău nu mai figurează la capitolul „Echipa de conducere”.

Decizia vine după ce Banca Carpatica, listată la bursă, a anunţat recent pentru 2016 un amplu proces de restructurare şi de reducere a costurilor operaţionale concomitent cu un program ambiţios de relansare a creditării, potrivit bugetului revizuit.

Amintim că Ionuț Pătrăhău este membru al Consiliului Victoriabank, unde a fost ales la sfârșitul lunii octombrie 2015. Candidatura lui a fost înaintată de către Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

Pentru data de 08 iulie 2016 este convocată Adunarea Generală Extraordinară a acționarilor Victoriabank, la care urmează să fie aleasă o nouă componență a Consiliului de Administrație al băncii.

Recent, într-un interviu acordat revistei Profit, Henry Russell (directorul BERD pentru instituţii financiare în Moldova şi alte ţări din regiune) a declarat că Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare va înainta aceleași candidaturi la funcția de membru al Consiliului Victoriabank:

“BERD va propune aceleaşi persoane ca şi data trecută: Ionuţ Pătrăhău şi Gavin N. Ryan. Ambii sunt bancheri cu experienţă la nivel internaţional, au cunoştințe profunde la capitolul guvernanţă corporativă. Vor acţiona în calitate de membri independenţi ai Consiliului în interesul Victoriabank şi al tuturor acţionarilor săi.”

Henry Russell (BERD): “Este necesar ca BNM să ia măsuri astfel încât doar investitorii transparenţi şi cu o reputaţie bună să deţină acţiuni în băncile din Moldova”

0

Vedeți în continuare interviul acordat revistei Profit în care Henry Russell, directorul BERD pentru instituţii financiare în Moldova şi alte ţări din regiune, vorbește despre sectorul bancar de la noi, posibilitatea preluării a 100% din acțiunile Victoriabank, transparența acționarilor băncilor, relația BERD cu alte bănci din sistem și despre posibilitatea reluării finanțării băncilor locale de către BERD.

Profit: Partenerii externi au suspendat asistenţa financiară pentru Republica Moldova din cauza unor probleme majore, inclusiv cele din sectorul bancar. La rândul său, Guvernul susţine că face tot posibilul pentru a le soluţiona. Astfel, cele trei bănci implicate în „furtul secolului” au fost închise, cazul este investigat de autorităţile abilitate, se întreprind măsuri pentru a îmbunătăţi transparenţa acţionarilor. Cum sunt văzute toate aceste acţiuni de la sediul central al BERD din Londra?

Henry Russell: Cu siguranţă, am văzut un anumit progres. BERD a salutat anularea de către Parlament a unui amendament la Legea cu privire la instituţiile financiare care nu a permis majorarea cotei noastre la Victoriabank anul trecut. Ne face plăcere să anunţăm că BERD a consolidat 27,5% de acţiuni ale Victoriabank în cadrul unei companii cu destinaţie specială (special purpose vehicle) VB Investment Holding, în afara Republicii Moldova, care este deţinută şi controlată de către BERD.

Desigur, noi urmărim evoluţiile legate de activitatea altor două bănci importante cu acţionari locali, Moldova-Agroindbank (MAIB) şi Moldindconbank, şi sperăm că acţiunile întreprinse de Banca Naţională a Moldovei şi autorităţi vor duce la creşterea transparenţei acţionarilor şi la o bună guvernare în sectorul bancar.

Reformele şi transparenţa în sectorul bancar sunt hârtia de turnesol care permite să vedem dorinţa şi abilitatea autorităţilor de a implementa alte reforme structurale menite să contribuie la îmbunătăţirea climatului de afaceri. Progresul la capitolul transparenţă şi buna guvernare în sectorul bancar ar putea avea un efect pozitiv asupra deciziei BERD de a oferi mai multă finanţare  pentru sectorul bancar. Acest punct de vedere este, de asemenea, împărtăşit de FMI, Banca Mondială, Comisia Europeană şi alţi parteneri de dezvoltare.

– Ca urmare a recomandărilor venite din partea FMI şi a Băncii Mondiale, un studiu de diagnostic a fost efectuat la trei cele mai mari bănci din ţară – MAIB, Moldindconbank şi Victoriabank. Care ar trebui să fie următorii paşi în acest sens? Consideraţi că BNM ar trebui să continue procesul de supraveghere la aceste bănci?

– Pot comenta doar cazul Victoriabank, în care BERD deţine la moment 27,5% din acţiuni. În primul rând, această bancă are nevoie de un Consiliu de administrare funcţional şi de o guvernanţă corporativă reală.

Consiliul format din şapte membri şi votat la Adunarea extraordinară a acţionarilor, convocată la solicitarea BERD în luna octombrie 2015, rămâne a fi nefuncţional deoarece trei membri nu au prezentat încă documentele necesare Băncii Naţionale. În acest context, solicităm BNM să întreprindă măsuri urgente şi să se asigure că membrii Consiliului propuşi de către Insidown depun documentele necesare pentru a obţine aprobarea băncii centrale. Considerăm că Guvernatorul BNM dispune de autoritatea necesară pentru ca acest lucru să fie efectuat imediat şi în conformitate cu principiul bunei guvernări.

Este inacceptabil ca o bancă sistemică să activeze fără un Consiliu de administrare funcţional timp de doi ani de zile. În această situaţie, supravegherea specială desigur ajută, dar nu poate substitui guvernanţa corporativă eficientă. În general, este foarte important ca toate băncile să implementeze sau să adere la cele mai bune practici corporative şi să activeze transparent şi responsabil în raport cu autorităţile de supraveghere.

– Cunoaşte BERD rezultatele studiului de diagnostic la Victoriabank?

– Nu putem comenta studiul de diagnostic, deoarece acesta a fost efectuat pentru BNM. Totuşi, raportul de audit pregătit de KPMG şi care este public a confirmat că nu există probleme majore.

În acelaşi timp, în lipsa transparenţei acţionariatului este imposibil de identificat cazurile de acordare a creditelor unor părţi afiliate, lucru care sporeşte riscul ca aceste credite să devină neperformante dacă părţile afiliate consideră că este în interesul lor să nu ramburseze aceste mijloace financiare. La această etapă, BERD nu poate determina care este cota tranzacţiilor cu părţile afiliate.

– Sunteţi de acord cu opinia potrivit căreia pe parcursul ultimului deceniu Victoriabank a reuşit să se afle în topul primelor trei bănci din Moldova chiar şi fără implicarea directă şi eficientă a BERD?

– BERD a făcut primele investiţii în Victoriabank în august 1995, alături de fondatorii băncii, cu scopul de a susţine o bancă solidă cu acţionari locali şi cu standarde înalte de guvernanţă corporativă şi integritate. BERD a jucat un rol decisiv în guvernanţa corporativă a băncii chiar de la bun început. Am fost direct implicaţi în elaborarea unui nou statut al băncii.

De fapt, majoritatea documentelor ce ţin de politici şi guvernanţă au fost elaborate cu sprijinul BERD. Reprezentanţii noştri au fost prezenţi la toate adunările Consiliului de administrare până în luna iunie 2006.

BERD nu doar a investit în acţiunile Victoriabank, dar a acordat finanţare care a permis băncii să ofere credite avantajoase întreprinderilor locale. Această finanţare a avut şi o componentă de grant oferită de donatorii noştri generoşi cu scopul de a transfera know-how-ul esenţial către bancă şi angajaţii acesteia. Angajaţi de la toate nivelurile băncii au fost instruiţi şi au beneficiat de asistenţă tehnică din partea BERD. Noi am fost cei care am pus fundamentul succesului Victoriabank.

Cu toate acestea, în anul 2006, controlul asupra Consiliului directorilor a trecut la un grup de acţionari netransparenţi, inacceptabili pentru BERD, interesele cărora nu corespundeau cu ale noastre. Atunci ne-am retras din Consiliul de administrare al Victoriabank şi am fost nevoiţi să suspendăm sprijinul nostru financiar pentru această bancă. Considerăm că o bancă nu poate fi condusă într-un mod transparent de către acţionari care însăşi nu sunt transparenţi.

În anul 2013 am văzut o oportunitate şi am decis să ne implicăm în încercarea de a obţine din nou controlul. La moment, scopul nostru este să consolidăm poziţia acţionarilor transparenţi, care se bucură de o reputaţie bună, cu scopul de a restabili guvernanţa corporativă în cadrul băncii. În momentul în care Consiliul de administrare va deveni funcţional, intenţia noastră este să obţinem acces la conturi şi să efectuăm o evaluare financiară şi de integritate (due diligence).

– La Adunarea generală a acţionarilor Victoriabank, desfăşurată la 20 mai, BERD nu a votat pentru aprobarea raportului financiar al băncii pentru 2015. Care au fost principalele cauze ale acestei decizii şi care este impactul asupra activităţii băncii?

– În primul rând, în conformitate cu Legea cu privire la societăţile pe acţiuni, acţionarii doar examinează acest raport. În al doilea rând, Consiliul de administrare este cel care supraveghează activitatea managementului, aprobă raportul prezentat de acesta, iar ulterior îl recomandă acţionarilor spre examinare. Consiliul, după cum bine ştiţi, rămâne nefuncţional. Deci noi am avut obiecţii faţă de prezentarea unui raport care nu a fost revizuit şi recomandat de către Consiliul de administrare.

– Mai mulţi acţionari minoritari consideră că Consiliul de administrare al băncii nu a fost funcţional timp de aproape doi ani deoarece două grupuri importante de acţionari, conduse de BERD şi Insidown (39,2%), nu au putut ajunge la un compromis. Cum ar arăta un asemenea compromis?

– Scopul BERD este de a restabili guvernanţa corporativă şi de a menţine Victoriabank drept o instituţie independentă, profitabilă, ghidată de principii comerciale, şi cu acţionari transparenţi, o bancă ce  lucrează în beneficiul economiei RM. Considerăm că acesta ar trebui să fie scopul tuturor acţionarilor, poziţia lor comună.

– Care sunt şansele ca principalii acţionari ai Victoriabank să ajungă la o înţelegere şi să aleagă un nou Consiliul de administrare la Adunarea generală a acţionarilor, programată pentru 8 iulie curent. De ce vor depinde aceste şanse?

– Aş dori să evit speculaţiile, dar sper că în cadrul acestei adunări va fi ales Consiliul de administrare al băncii, iar membrii acestuia vor prezenta documentele necesare Băncii Naţionale pentru aprobare, astfel încât acest organ abilitat să poată funcţiona şi asigura guvernanţa corporativă la Victoriabank.

BERD va propune aceleaşi persoane ca şi data trecută: Ionuţ Pătrăhău şi Gavin N. Ryan. Ambii sunt bancheri cu experienţă la nivel internaţional, au cunoştințe profunde la capitolul guvernanţă corporativă. Vor acţiona în calitate de membri independenţi ai Consiliului în interesul Victoriabank şi al tuturor acţionarilor săi.

– De regulă, BERD procură doar pachete de acţiuni minoritare în bănci sau companii „pentru a oferi sfaturi importante sau confort şi încredere altor investitori şi pentru a cataliza alte surse de finanţare”, după cum ne-a explicat unul dintre colegii Dvs. Cu toate acestea, dat fiind evoluţiile curente, examinează BERD posibilitatea de a face o excepţie şi de a procura pachetul de control la Victoriabank, astfel ajutând această bancă să soluţioneze problema transparenţei acţionarilor o dată şi pentru totdeauna?

– Printr-o decizie fără precedent, Consiliul director al BERD (care reprezintă 65 de guverne, UE şi Banca Europeană de Investiţii), a autorizat achiziţionarea până la 100% din acţiunile Victoriabank. Suntem pregătiţi să facem acest pas dacă el va ajuta ca Victoriabank să rămână o instituţie independentă, profitabilă şi comercială. Cu toate acestea, înainte de a întreprinde anumite acţiuni noi, este necesar de a efectua o evaluare meticuloasă (due diligence) şi de a stabili valoarea exactă a acţiunilor Victoriabank. De asemenea, este necesar ca banca să aibă un Consiliu de administrare funcţional.

– Problema transparenţei acţiunilor este, de asemenea, foarte actuală şi în cazul altor două bănci importante, MAIB şi Moldindconbank. Ţinând cont de evoluţiile de până acum, MAIB probabil va fi nevoită să anuleze 43% din acţiunile sale care la moment sunt deţinute de „acţionari netransparenţi” şi să emite noi acţiuni. Ce măsuri ar trebui întreprinse pentru ca acţiunile noi să nu ajungă iarăşi la acţionari netransparenţi?

– Pentru aceasta este necesar ca BNM să ia măsuri astfel încât doar investitorii transparenţi şi cu o reputaţie bună să deţină acţiuni în băncile din Moldova. Aceşti investitori trebuie să corespundă celor mai înalte standarde (fit and proper) atât pe hârtie, cât şi în realitate, în vorbe şi în acţiuni.

– Cum aţi caracteriza cooperarea cu o altă bancă din RM – Mobiasbancă, în care BERD deţine peste 8% din acţiuni? În ce condiţii ar fi BERD de acord să vândă acest pachet de acţiuni şi ce factori vor fi luaţi în considerare la stabilirea preţului acestor acţiuni?

– BERD a devenit acţionar al Mobiasbancă în 2008 când a procurat 8,84% din acţiunile acestei bănci pentru a susţine intrarea pe piaţa bancară din Moldova a grupului francez Société Générale. Groupe Société Générale a fost prima bancă străină care a intrat pe piaţa moldovenească, iar BERD este mândră că a fost implicată în acest proces. Suntem satisfăcuţi de rezultatele înregistrate de Mobiasbancă până în prezent, în special de standardele înalte de guvernare corporativă. Mobiasbancă Groupe Société Générale este o instituţie bancară importantă în Moldova, şi noi vedem că această bancă are perspective de dezvoltare şi capacitatea de a-şi consolida poziţia pe piaţă.

– În opinia Dvs., cât de curând vor fi în stare băncile din Moldova, cu excepţia Mobiasbancă şi ProCreditBank, să restabilească bunele relaţii cu BERD, astfel contribuind la atragerea în RM a mijloacelor financiare mai ieftine şi cu o durată de rambursare mai lungă?

– Suntem pregătiţi să reluăm finanţarea pentru băncile cu acţionari locali. Acest lucru se va întâmpla atunci când ele vor activa în calitate de instituţii independente, comercial orientate, cu acţionari transparenţi şi care urmăresc scopul de a finanţa economia reală a ţării. Cât de curând se va întâmpla acest lucru? Este întrebarea pe care o adresăm autorităţilor, BNM şi acestor bănci.

– Ce ar trebui să întreprindă băncile, Guvernul şi BNM pentru a restabili parteneriatul cu BERD, care este de o importanţă majoră pentru ţara noastră?

– BERD este un partener de încredere al Moldovei. Banca noastră are angajamente ferme faţă de RM şi de dezvoltarea economiei ţării. În calitate de investitor, ştim mult prea bine că RM trebuie să-şi îmbunătăţească climatul investiţional cât mai urgent. Un mediu de afaceri stabil, previzibil, corect şi care sprijină afacerile va atrage investiţii locale şi străine, care la rândul lor vor contribui la crearea locurilor de muncă şi vor aduce prosperitate cetăţenilor acestei ţări.

Reiterez, reformele şi transparenţa sectorului bancar sunt hârtia de turnesol pentru a determina dorinţa şi abilitatea autorităţilor de a implementa alte reforme structurale menite să ducă la îmbunătăţirea climatului de afaceri. Drept un prim-pas în sectorul bancar, BNM trebuie să asigure ca doar acţionarii transparenţi şi cu o reputaţie bună să deţine controlul asupra băncilor din Moldova.

Sursa text & foto: profit.md