Sistemul financiar din Republica Moldova a rămas stabil în 2025, în pofida inflației ridicate, a tensiunilor externe și a unei redresări economice moderate. Băncile și-au majorat activele, profiturile și volumul creditelor, însă creșterea rapidă a împrumuturilor acordate populației începe să aducă riscuri mai mari, în special pe segmentul imobiliar.

Potrivit Raportului asupra stabilității financiare pentru 2025, economia Republicii Moldova a crescut cu 2,4%, în timp ce inflația medie anuală a ajuns la 7,8%. Evoluția prețurilor a fost influențată în principal de tarifele la energie și de scumpirea produselor alimentare.

În aceste condiții, activele întregului sistem financiar au ajuns la 218,2 miliarde de lei, echivalentul a 61,7% din PIB. Băncile continuă să domine piața, concentrând 87,1% din totalul activelor financiare.

Băncile au câștigat mai mult

Activele sectorului bancar au crescut cu 11,6%, iar profitul total al băncilor s-a majorat cu 23,6%. Creșterea a fost susținută în special de veniturile din dobânzile aferente creditelor și de investițiile în valori mobiliare de stat.

BNM constată că băncile au rămas bine capitalizate și au îndeplinit cerințele prudențiale. Nivelul general de vulnerabilitate al sectorului s-a menținut sub pragul considerat periculos.

Creditele acordate populației au crescut cu 35%

Creditarea a fost una dintre principalele evoluții ale anului trecut. Portofoliul total de credite al băncilor s-a majorat cu 26,7%, fiind susținut atât de împrumuturile acordate companiilor, cât și de cele contractate de persoanele fizice.

Cea mai rapidă creștere a fost înregistrată pe segmentul populației, unde soldul creditelor a avansat cu 35% într-un singur an.

Deși riscul de credit rămâne gestionabil la nivelul întregului sistem, BNM observă că vulnerabilitățile se deplasează tot mai mult spre zona de retail, în special spre creditele pentru procurarea locuințelor.

În cazul companiilor, creditarea s-a intensificat, însă calitatea portofoliului s-a îmbunătățit.

Băncile au suficientă lichiditate

Sectorul bancar dispune de rezerve importante pentru a face față retragerilor de bani și altor situații de stres. Indicatorul de acoperire a necesarului de lichiditate s-a situat la 296,2%, fiind de aproape trei ori mai mare decât nivelul minim obligatoriu.

Testele efectuate de BNM nu au identificat probleme de lichiditate în scenariile obișnuite. Totuși, în cazul unor șocuri severe, băncile ar putea fi mai sensibile pe componentele în valută.

Raportul menționează și schimbarea monedei de referință pentru cursul oficial al leului moldovenesc din dolar în euro, decizie care reflectă rolul tot mai important al monedei europene în comerțul și relațiile economice ale țării.

Sectorul nebancar rămâne mai vulnerabil

Organizațiile de creditare nebancară au continuat să crească, dar portofoliul acestora are o calitate mai scăzută decât cel al băncilor. Sectorul este, de asemenea, dependent de finanțarea în valută atrasă de la nerezidenți și rămâne concentrat în jurul unui număr redus de companii.

Pe piața asigurărilor, activele și volumul activității au crescut, însă profitabilitatea s-a redus semnificativ, după ce despăgubirile au avansat mai repede decât primele încasate.

Și piața serviciilor de plată nebancare s-a extins, dar continuă să fie puternic concentrată.

Riscurile climatice și atacurile cibernetice, tot mai importante

BNM avertizează că seceta, fenomenele meteo extreme și schimbările necesare pentru trecerea la o economie mai verde pot afecta tot mai mult companiile și instituțiile financiare.

Deși băncile sunt conștiente de aceste pericole, integrarea riscurilor climatice în deciziile de finanțare și în administrarea riscurilor este încă la început.

Digitalizarea serviciilor financiare aduce, la rândul său, riscuri legate de atacurile cibernetice, dependența de furnizorii externi de tehnologie și funcționarea serviciilor în cazul unor incidente majore.

Pentru a limita acumularea riscurilor, BNM a decis majorarea graduală a amortizorului anticiclic de capital în 2026 și a revizuit regulile de creditare responsabilă. Totodată, nivelul de garantare a depozitelor a fost dublat, până la 200.000 de lei pentru fiecare deponent.

În perioada următoare, BNM va urmări în special ritmul creditării, împrumuturile imobiliare, gradul de îndatorare a populației, riscurile din sectorul nebancar și amenințările climatice și cibernetice.

De la primele jucării ale copilului până la mobilierul pentru noua locuință sau echipamentele necesare unei afaceri, SmadShop oferă soluții pentru nevoile de zi cu zi ale clienților din Republica Moldova. Cu o experiență de 16 ani pe piață și o ofertă de aproximativ 1,5 milioane de produse, platforma pune la dispoziția consumatorilor una dintre cele mai variate game de produse disponibile online.

Fondatorul SmadShop, Mihail Strestian, afirmă că magazinul a fost dezvoltat astfel încât să răspundă nevoilor clienților în fiecare etapă a vieții.

Produse pentru întreaga familie

Categoria „Pentru copii” include o gamă variată de produse, de la jucării și leagăne până la cărucioare, triciclete și biciclete, adaptate diferitelor vârste și nevoi. 

„Misiunea noastră este să răspundem nevoilor clienților în fiecare etapă a vieții. De la primele produse pentru copii, la tehnologia de zi cu zi, mobilier pentru locuință, electrocasnice și soluții pentru confortul întregii familii, SmadShop își propune să fie un partener de încredere pe termen lung.”, spune Mihail Strestian.

Soluții și pentru mediul de afaceri
Oferta platformei nu se adresează doar consumatorilor individuali. SmadShop pune la dispoziția companiilor o gamă diversificată de utilaje comerciale și industriale, mobilier de birou, echipamente pentru restaurante, saloane de înfrumusețare, agricultură, vinificație și multe alte domenii de activitate.

„Susținem atât persoanele fizice, cât și pe cele juridice. Avem soluții pentru orice tip de afacere, indiferent de domeniul de activitate”, subliniază fondatorul companiei.

Peste 1,5 milioane de produse și livrare în toată țara

Cu peste 180 de furnizori din Republica Moldova și parteneriate dezvoltate în România, Polonia, China, Slovacia, Italia, Olanda, Turcia și Ucraina, SmadShop oferă acces la aproximativ 1,5 milioane de produse, disponibile cu livrare pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Fie că este vorba despre electrocasnice, mobilier, produse pentru copii, echipamente profesionale sau articole pentru casă și grădină, comenzile pot fi plasate rapid online, iar produsele sunt livrate direct la domiciliu. Oferta completă poate fi consultată pe https://smadshop.md/ro/

Banca Națională a Moldovei a aplicat amenzi de peste 608.000 de lei conducerii asociațiilor de economii și împrumut „Microîmprumut” și „BOTNA”. Sancțiunile au fost stabilite după controale care au scos la iveală mai multe abateri de la regulile privind acordarea împrumuturilor, atragerea economiilor, evidența contabilă și administrarea riscurilor, potrivit informațiilor publicate de BNM.

Cea mai mare amendă, de 314.072,61 lei, i-a fost aplicată lui Eduard Balan, directorul executiv al AEÎ „Microîmprumut”. Asociația, dar și mai mulți membri ai conducerii și angajați ai sucursalelor, au primit avertismente scrise.

Controlul BNM a vizat activitatea asociației în perioada februarie 2023 – februarie 2025. Printre problemele identificate se numără nerespectarea unor cerințe privind accesul egal al membrilor la servicii, acordarea împrumuturilor, acceptarea depunerilor de economii și tranzacțiile cu persoanele afiliate.

Inspectorii au constatat și abateri legate de normele de prudență financiară, evidența contabilă, regulamentele interne, controlul intern și administrarea riscurilor.

Hotărârea BNM a fost contestată pe 10 iulie 2026 de directorul AEÎ „Microîmprumut”. Acesta a depus o cerere prealabilă și solicită modificarea hotărârii și a sancțiunii aplicate.

Amenzi au fost aplicate și în cazul AEÎ „BOTNA”. Directoarea executivă Efimia Sula a fost amendată cu 285.374,48 lei, iar președinta Consiliului, Parascovia Meriacre, cu 8.999,58 lei. Mai mulți membri ai organelor de conducere și contabilul-șef au primit avertismente scrise.

Controlul a vizat perioada septembrie 2023 – iulie 2025. BNM a identificat abateri privind minimizarea riscurilor, organizarea adunării generale, acceptarea membrilor, ținerea registrului acestora și respectarea normelor de prudență financiară.

Au fost constatate și probleme în cazul tranzacțiilor cu persoane afiliate, evidenței contabile, sistemului informatic utilizat și organizării controlului intern.

Asociațiile de economii și împrumut sunt organizații financiare nebancare care pot atrage economii și acorda împrumuturi membrilor lor. Activitatea acestora este supravegheată de Banca Națională a Moldovei.

Serviciul Fiscal de Stat introduce noi verificări automate la completarea Declarației privind accizele, Forma ACZ09. Modificările vor fi aplicate începând cu perioada de raportare pentru luna iulie 2026 și au scopul de a reduce greșelile și de a uniformiza datele declarate de companii.

Pentru mărfurile încadrate la pozițiile tarifare 240220 și 240290000, contribuabilii vor trebui să completeze obligatoriu atât coloana 5, cât și coloana 6. Dacă unul dintre câmpuri rămâne necompletat, sistemul poate afișa o eroare de validare.

Suma accizelor din coloana 10 nu va mai trebui calculată și introdusă manual. Aceasta va fi determinată automat de sistem, în baza informațiilor completate în declarație.

În cazul retururilor, cantitățile și valorile vor trebui declarate uniform, cu semnul „minus”. Respectarea acestei reguli este necesară pentru ca formularul să treacă verificările automate.

Pentru operațiunile de export, coloana 10 nu se completează. Câmpul va fi blocat automat, deoarece pentru aceste operațiuni nu se indică acciza de plată în modul aplicabil livrărilor interne.

Totodată, coloanele 3, 4 și 7 vor fi generate automat de sistem. Companiile sunt îndemnate să verifice informațiile completate automat înainte de transmiterea declarației.

Noile reguli vor fi aplicate pentru perioada fiscală L/07/2026, iar declarația urmează să fie prezentată până la 25 august 2026.

Serviciul Fiscal de Stat recomandă companiilor care declară accize să țină cont de noile validări, pentru a evita erorile și respingerea formularului.

Ministerul Muncii și Protecției Sociale a început elaborarea unei legi care va reglementa activitatea persoanelor ce lucrează prin platforme digitale. Deocamdată, textul proiectului nu a fost publicat, autoritățile aflându-se la etapa de colectare a propunerilor pentru viitorul document, potrivit informațiilor prezentate de ContabilȘef.

Viitoarea lege urmărește să transpună în legislația Republicii Moldova regulile europene privind munca pe platforme. Inițiativa face parte din angajamentele de armonizare a legislației naționale cu cea a Uniunii Europene, se arată în anunțul publicat pe particip.gov.md.

Una dintre cele mai importante schimbări se referă la modul în care este stabilită relația dintre lucrător și platformă. Atunci când compania controlează activitatea persoanei, stabilește condițiile de remunerare, monitorizează electronic munca sau limitează programul și colaborarea cu alți clienți, relația ar putea fi considerată raport de muncă, nu simplă prestare independentă de servicii.

Într-o asemenea situație, platforma ar urma să demonstreze că persoana este într-adevăr lucrător independent. Sarcina nu va mai reveni celui care muncește prin intermediul aplicației. Această regulă ar putea oferi acces la drepturile și protecțiile asociate statutului de salariat în cazurile în care independența există doar formal.

Noua reglementare va viza și folosirea algoritmilor pentru supravegherea și evaluarea lucrătorilor. Platformele ar putea fi obligate să explice cum funcționează sistemele automatizate care distribuie sarcinile, evaluează performanța sau influențează veniturile. Decizii importante, precum suspendarea activității sau încetarea colaborării, nu ar trebui luate exclusiv de un algoritm, fără intervenție umană. Sunt prevăzute și măsuri suplimentare pentru protejarea datelor personale.

Propunerile pentru conceptul viitoarei legi pot fi transmise până pe 7 august 2026. Abia după încheierea acestei etape urmează să fie elaborat și publicat proiectul propriu-zis, care va arăta exact ce platforme și categorii de lucrători vor intra sub noile reguli.

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare caută consultanți care să dezvolte un program practic pentru întreprinderile mici și mijlocii din Moldova implicate în import și export sau care au potențial să se extindă pe piețele externe. Costurile programului vor fi acoperite din fonduri oferite de Uniunea Europeană, iar activitățile vor fi desfășurate în cooperare cu băncile partenere locale.

Programul va combina instruirile pentru dezvoltarea comerțului extern cu pregătirea companiilor pentru accesarea instrumentelor bancare potrivite. Participanții vor primi informații despre alegerea piețelor, cerințele UE, procedurile vamale, logistică, stabilirea prețurilor, identificarea cumpărătorilor și pregătirea tranzacțiilor de import-export.

O componentă separată va fi dedicată finanțării comerțului. IMM-urile vor afla cum pot utiliza acreditivele, garanțiile bancare, încasările documentare, factoringul, finanțarea lanțului de aprovizionare și instrumentele pentru gestionarea riscului valutar.

Companiile vor fi ajutate să aleagă soluțiile potrivite în funcție de tipul tranzacției, relația cu partenerul extern, termenul de plată, garanțiile disponibile și efectul asupra fluxului de numerar. Programul va explica și modul în care factoringul poate fi folosit pentru creșterea vânzărilor și atragerea unor clienți noi pe piețele externe.

Participanții vor primi îndrumare inclusiv pentru negocierea contractelor internaționale, cu accent pe regulile Incoterms, momentul transferului riscurilor, penalități, termenele de plată și soluționarea eventualelor litigii comerciale.

Un număr de până la cinci IMM-uri va beneficia de consultanță individuală pentru elaborarea unei strategii de export și identificarea potențialilor parteneri. Alte până la cinci companii vor putea primi sprijin pentru strategia de marketing, îmbunătățirea site-ului, branding sau rebranding și promovarea pe rețelele sociale.

Programul se va adresa în special întreprinderilor conduse de femei sau tineri, precum și afacerilor din mediul rural. Sunt vizate companii din agricultură, producție, servicii, logistică și comerț. Inițiativa este în linie cu obiectivul BERD de a sprijini exporturile cu valoare adăugată și apropierea afacerilor din Moldova de cerințele piețelor europene.

Apelul lansat acum este adresat consultanților care vor construi și implementa programul, nu direct IMM-urilor beneficiare. Ofertele trebuie redactate în limba engleză, să aibă cel mult trei pagini și să includă metodologia, calendarul activităților, componența echipei și oferta financiară detaliată.

Dosarele pot fi trimise până pe 7 august 2026, la adresa [email protected], cu subiectul „Trade Development programme for SMEs in Moldova – Proposal”. Activitățile sunt programate să înceapă pe 21 septembrie 2026, iar contractul va avea o durată de opt luni.

Întreprinderile mici și mijlocii continuă să reprezinte baza mediului de afaceri din Republica Moldova. În 2025, acestea au generat venituri din vânzări de 563,3 miliarde de lei, cu 17,5% mai mult decât în anul precedent, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Sectorul ÎMM a inclus aproximativ 74.400 de întreprinderi, cu 5.900 mai multe decât în 2024. Acestea au reprezentat 99,7% din totalul companiilor raportoare, în timp ce întreprinderilor mari le-a revenit o pondere de doar 0,3%.

În firmele mici și mijlocii au lucrat, în medie, 393.000 de persoane, echivalentul a 71,6% din numărul total de salariați ai întreprinderilor. Ponderea este cu 0,7 puncte procentuale mai mare decât în 2024.

Au crescut și încasările raportate la dimensiunea afacerii. O întreprindere din sectorul ÎMM a obținut, în medie, venituri din vânzări de 7,6 milioane de lei, cu 8,6% mai mult decât cu un an înainte. Raportate la un salariat, vânzările au ajuns la aproximativ 1,43 milioane de lei, în creștere cu 15,1%.

Profitul înainte de impozitare obținut de ÎMM a urcat la 53,2 miliarde de lei, față de 42 de miliarde de lei în 2024. Creșterea depășește 26%.

Comerțul rămâne domeniul cu cea mai mare concentrare de afaceri mici și mijlocii. Aproape 31% dintre ÎMM-uri activează în comerțul cu ridicata și amănuntul. Aceste companii au generat vânzări de 252,7 miliarde de lei, aproape 45% din veniturile întregului sector.

Pe următoarele poziții după numărul de întreprinderi se află activitățile profesionale, științifice și tehnice, cu o pondere de 10%, agricultura, silvicultura și pescuitul, cu 8,7%, și industria prelucrătoare, cu 7,4%.

Datele nu includ băncile, companiile de asigurări, asociațiile de economii și împrumut, organizațiile necomerciale, instituțiile bugetare și întreprinderile din raioanele din stânga Nistrului și municipiul Bender.

O nouă rundă de subscriere a valorilor mobiliare de stat este deschisă în perioada 27 iulie–10 august 2026. Persoanele fizice își pot investi economiile integral online, prin platforma eVMS.md, potrivit Ministerului Finanțelor.

În această rundă sunt disponibile obligațiuni cu maturități cuprinse între unu și patru ani. Dobânda anuală pornește de la 7,45% pentru titlurile cu scadența la un an și ajunge la 7,85% pentru cele cu maturitatea de patru ani.

Pentru obligațiunile pe doi ani, rata dobânzii este de 7,55%, iar pentru cele pe trei ani – de 7,65%.

Valoarea nominală a unei obligațiuni este de 100 de lei, astfel că poți începe investiția cu o sumă accesibilă. Dobânda acumulată este transferată de două ori pe an, direct în contul bancar indicat de investitor.

Pentru a cumpăra valori mobiliare de stat, trebuie să ai un cont bancar în lei și să parcurgi procesul de înregistrare și subscriere pe platforma eVMS. Prospectul emisiunii și condițiile complete ale investiției sunt disponibile online, pe același site.