UniCredit SpA, cel mai mare grup bancar italian, a trimis invitaţii către 10 bănci pentru a forma un consorţiu pentru planificata sa majorare de capital, care ar urma să fie lansată în februarie, au declarat pentru Reuters surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul.

Bank of America Merrill Lynch, JP Morgan, Mediobanca, Morgan Stanley şi UBS vor fi coordonatori globali comuni, au adăugat sursele, confirmând un raport apărut în publicaţia italiană Il Messaggero.

Citibank, Credit Suisse, Deutsche Bank, Goldman Sachs şi HSBC au fost contactate pentru a deveni co-coordonatori globali pentru majorarea de capital.

Luna aceasta, surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul au declarat că UniCredit SpA ar putea încerca să-şi majoreze capitalul cu o sumă cuprinsă între 10 şi 13 miliarde de euro, scrie capital.ro.

UniCredit, singura bancă de importanţă sistemică din Italia, l-a angajat în iulie pe bancherul francez Jean Pierre Mustier ca director general pentru a întări bilanţul, după ce indicele de adecvare a capitalului a ajuns sub nivelul principalelor rivale europene. Mustier conduce o revizuire strategică a tuturor activelor băncii şi va prezenta la 13 decembrie un nou plan de afaceri. Planul şefului UniCredit include o majorare de capital de peste 10 miliarde de euro, care ar putea ajunge până la 13 miliarde de euro, susţin sursele.

O emisiune de acţiuni de peste 10 miliarde de euro ar fi apreciată de autorităţile de reglementare deşi principalii acţionari ai băncii ar putea fi în imposibilitatea de a-şi menţine actualele participaţii.

Într-o încercare de a majora capitalul, Mustier a vândut deja o participaţie de 30% în banca online unit FinecoBank şi negociază vânzarea diviziei de gestionare a activelor Pioneer şi a unei participaţii în Bank Pekao, subsidiara sa din Polonia.

UniCredit a anunţat că, în urma vânzărilor de active, indicele de adecvare a capitalului Tier 1 s-a situat la sfârşitul lunii septembrie la 10,82%, de la 10,33% la sfârşitul lunii iunie, şi peste estimările analiştilor. Dar nivelul capitalului va fi erodat suplimentar, susţin sursele, deoarece banca lucrează la un plan de vânzare masivă a creditelor neperformante.

Emisiunea de acţiuni va ajuta UniCredit să compenseze efectele vânzării împrumuturilor neperformante sub nivelul lor din bilanţ.

BCE a stabilit un indice minim de adecvare a capitalului pentru UniCredit de 10% anul acesta, urmând să crească în fiecare an cu 25 de puncte de bază, pentru a ajunge la 10,75% în 2019. Pentru a atinge acest obiectiv, grupul bancar a anunţat că ar putea elimina până la 18.200 de locuri de muncă, în principal în Italia, Germania şi Austria, dar şi să vândă sau să restructureze activele cu performanţe slabe.

UniCredit este prezentă în 17 ţări din lume, cu peste 8.500 de sucursale şi 147.000 de angajaţi. UniCredit este unul dintre cele mai mari grupuri bancare din Europa Centrală şi de Est.

Grupurile bancare italiene deţin aproape o treime din creditele neperformante în valoare de 990 de miliarde de euro, fiind pe primul loc în zona euro, arată datele publicate recent de Banca Centrală Europeană.

Nivelul ridicat al creditelor neperformante, moştenire a crizei financiare, reduce acordarea de noi împrumuturi şi afectează încrederea în sistemul bancar al unor state precum Italia, Cipru şi Grecia, scrie publicația bursa.ro cu referire la Reuters.

Potrivit raportului BCE, cea mai mare problemă o are Italia, unde 14 bănci mari au o expunere la creditele neperformante de 286 miliarde de euro.

Problema nu este nouă. Băncile italiene au pus deja deoparte rezerve echivalente cu 44,6% din totalul creditelor lor neperformante, mai mult decât orice ţară din zona euro, inclusiv Cipru şi Portugalia, arată datele BCE, citate de Agerpres.

Instituţia a stabilit deja ţinte pentru reducerea nivelului creditelor neperformante pentru unele bănci din Grecia şi Italia, stabilind şi instrucţiuni pentru celelalte grupuri bancare.

Guvernul de la Roma a adoptat recent o serie de măsuri pentru a rezolva problema creditelor neperformante (NPL), dar aceste eforturi ar putea să nu fie suficiente pentru a întări sistemul bancar italian, se arată într-un raport al FMI publicat luna trecută.

Cei 3 ani de recesiune cu care s-a confruntat a treia economie a zonei euro au lăsat în bilanţurile băncilor italiene credite neperformante de peste 250 miliarde de euro, iar incertitudinile privind valoarea acestor împrumuturi au afectat încrederea investitorilor.

Recenta reformă privind insolvenţa în Italia, care introduce proceduri extrajudiciare pentru accelerarea recuperării activelor în cazurile de faliment, ar trebui extinsă pentru a acoperi creditele neperformante existente şi nu doar pe cele noi, se arată în raportul FMI. De asemenea, autorităţile italiene trebuie să verifice calitatea activelor băncilor mai mici, care nu sunt analizate de BCE, şi să monitorizeze acei creditori care au îndeplinit ţintele ambiţioase stabilite pentru reducerea creditelor lor neperformante, apreciază instituţia internaţională.

Italia trebuie să găsească o soluţie la problemele cu care se confruntă băncile mai slabe „pentru a reduce presiunile asupra sectorului bancar italian” şi pentru a se asigura că este stabil sistemul de creditare şi poate sprijini economia, se arată în raportul FMI.

Guvernul de la Roma caută modalităţi pentru a sprijini băncile cu probleme fără a încălca însă prevederile Uniunii Europene referitoare la ajutoarele de stat care obligă investitorii să suporte o parte din pierderi şi îi protejează pe contribuabili. Potrivit unor noi reguli care au intrat în vigoare la 1 ianuarie, salvarea unei bănci trebuie să se realizeze mai întâi pe baza contribuţiei acţionarilor, deţinătorilor de obligaţiuni şi deponenţilor, în conformitate cu o procedură cunoscută sub numele de „bail-in”.

Pe 20 decembrie 2005, într-o zi de marţi, la ora 19:13, ministrul finanţelor de atunci, Sebastian Vlădescu, a anunţat câştigătorul privatizării BCR, cea mai mare bancă din România, una dintre licitaţiile cele mai disputate, scrie Ziarul Financiar.

Grupul austriac Erste a oferit 3,751 miliarde de euro pentru 61,88% din BCR (7,65 euro pentru o acţiune), evaluând întreaga bancă la 6,063 mld. euro, de 6 ori activele nete, cel mai mare multiplicator plătit vreodată pentru o bancă de asemenea dimensiuni.

BCR avea active de 8 miliarde de euro, cu o cotă de piaţă de 25% şi cu un profit de 200 milioane euro.

Vlădescu nu a spus cât au oferit portughezii de la Millennium Bcp, cei care şi-au disputat BCR-ul în finală cu Erste. În prima rundă, Erste oferise 3,2 mld. euro pentru pachetul de acţiuni scos la vânzare, iar după informaţiile Ziarului Financiar de atunci, portughezii au oferit 3-3,1 miliarde de euro. Oricum, portughezii au recunoscut atunci, în acea zi din decembrie 2005, că Erste a oferit mai mult.

Cum arată cele trei grupuri bancare după 11 ani?

Nimeni nu s-a gândit ce drame bancare vor urma odată cu venirea crizei, fiind nevoie de intervenţia statelor pentru a salva multe grupuri financiare naţionale.

Millennium Bcp, cea mai mare bancă din Portugalia, a ajuns în noiembrie pe mâna chinezilor, grupul Fosun cumpărând 16,7% din bancă pentru 175 milioane euro într-o majorare de capital necesară echilibrării solvabilităţii. Fosun a ajuns cel mai mare acţionar, având posibilitatea să-şi majoreze participaţia până la 30%. Al doilea acţionar al băncii este un grup din Angola, aparţinând celei mai bogate femei din Africa.

La nouă luni din 2016, Millennium Bcp raportase un profit de numai 67,9 milioane euro, la active bancare de 73 miliarde de euro.

Criza a spulberat toate visurile portughezilor de a-şi înfige steagul în Europa de Est şi Turcia, o zonă care ar fi trebuit să le aducă extinderea, având în vedere că în Portugalia nu mai aveau loc de creştere. Din România au plecat în 2013, după investiţii de aproape 300 milioane de euro, într-o bancă locală, construită de la zero în perioada de boom, cu toate costurile mari de atunci. Portughezii au vândut operaţiunile grupului ungar OTP pentru 39 milioane de euro, plus rambursarea unei linii de finanţare de 150 milioane euro.

„Noi facem acest pas cu tristeţe (de ieşire din România), dar suntem obligaţi de Comisia Europeană (ca parte a ajutorului de salvare primit în criză)“, au menţionat portughezii.

Pe bursă, Millennium Bcp a ajuns acum la o capitalizare de 929 milioane de euro, faţă de 8 miliarde de. euro acum 11 ani.

Erste, al doilea grup din Europa Centrală şi de Est, după UniCredit, a traversat criza mai bine, beneficiind şi de un ajutor din partea statului austriac. După ce a plătit acel preţ pentru BCR, cumpărând între timp şi participaţiile de la patru SIF-uri pentru câteva sute de milioane de euro, Erste s-a trezit în plină criză cu BCR într-o poziţie financiară vulnerabilă şi cu credite neperformante care au ajuns la o treime, ameninţând serios nu numai operaţiunile din România, ci şi cele din Austria. Banca Naţională a Austriei a cerut grupului Erste chiar să-şi reducă expunerea pe România.

Cu cuţitul la gât, din 2012 au urmat trei ani de restructurare la sânge, cu un ceh american, Tomas Spurny, în poziţia de CEO, timp în care BCR şi-a curăţat bilanţul în ritm accelerat, asumându-şi marcarea pierderilor. De la finalul lui 2015 şi din 2016, banca a început să reintre pe profit.

După nouă luni din 2016, BCR a raportat un câştig net de 266 milioane de euro (1,14 milairde RON) la active bancare de 14,3 miliarde de euro (64 miliarde RON).

Conform Topului ZF 100 cele mai valoroase companii din România, apărut pe 24 noiembrie, valoarea BCR se ridică la 1,9 miliarde de euro.

Erste Bank a ajuns la active de 201 miliarde de euro la finalul trimestrului III, raportând un profit de 1,17 miliarde de euro. Capitalizarea bursieră a Erste la zi este de 11,4 miliarde de euro.

În 2005, conform strategiei de privatizare, BCR trebuia să se vândă celui care dădea cel mai mare preţ, indiferent cine era el. Noroc că a fost Erste, scrie Ziarul Financiar.

Poliția din Australia a arestat un român care făcea parte dintr-o rețea de clonare de carduri ce ar fi furat circa 400.000 de dolari de la victime din tot statul Victoria în ultimele 6 luni, scrie profit.ro cu referire la 9NEWS și news.ro.

Imaginile obținute de postul de televiziune îl arată pe român deghizat, în timp ce face retrageri de pe mai multe carduri de la un bancomat din Melbourne. După fiecare tranzacție, el este filmat aruncând cardul folosit la gunoi.

Un ofițer de poliție ajunge apoi la fața locului și îi cere românului să își scoată peruca și casca, înainte de a-l aresta.

Potrivit autorităților, suspectul face parte dintr-un grup de infractori din România, Ungaria și Bulgaria care au ajuns în Australia cu vize turistice. Ei ar fi furat circa 400.000 de dolari australieni (circa 300.000 de dolari americani) în ultimele 6 luni.

“Partea atrăgătoare este fluxul de bani disponibil (…) atunci când sparg un ATM, știu că vor da lovitura”, a spus superintendentul detectiv Pat Boyle.

Una dintre victimele rețelei infracționale, Judith Mordech, spune că s-a simțit “violată” după ce din cont i-ar fi dispărut 3.000 de dolari australieni (2.241 de dolari americani), pe parcursul a 3 zile consecutive.

Prietena ei, Petah Creighton, a povestit că și ea a fost vizată de infractori.

“Probabil că este foarte dificil pentru noi să știm dacă un dispozitiv de clonare este implantat sau nu” la un bancomat, a spus ea.

Poliția a admis că acest dispozitiv sunt tot mai avansate din punct de vedere tehnologic.

“Componentele pe care le folosesc sunt tot mai ușor de ascuns și mai greu de detectat”, a explicat sergentul John Cheyne.

Apasă pentru a accepta cookie-urile Marketing și a încărca acest conținut.