Prioritățile în materie de supraveghere pentru anul 2017 stabilesc domeniile pe care se va axa procesul de supraveghere în anul 2017. Acestea se bazează pe o evaluare a principalelor riscuri cu care se confruntă băncile supravegheate, ținând cont de cele mai recente evoluții din mediul economic, de reglementare și de supraveghere, anunță Banca Centrală Europeană.
Au fost identificate surse de risc la nivelul sectorului bancar, în cooperare cu autoritățile naționale competente, pe baza contribuțiilor furnizate de echipele comune de supraveghere (ECS), de analizele macroprudențiale și microprudențiale ale Băncii Centrale Europene (BCE), precum și de rapoartele unor organisme internaționale.
Vectorii semnificativi de risc identificați sunt următorii:
- un mediu grevat de rate ale dobânzilor extrem de scăzute/negative;
- niveluri ridicate ale creditelor neperformante;
- o creștere economică firavă în toate țările din zona euro;
- incertitudini geopolitice la nivelul UE;
- reacțiile băncilor și piețelor față de noile reglementări;
- o eventuală inversare a primelor de risc pe piețele financiare;
- situația economiilor de piață emergente;
- dezechilibre fiscale la nivelul UE;
- abateri ale băncilor;
- evoluțiile pe piețele creditelor imobiliare;
- criminalitatea cibernetică și perturbări ale sistemelor informatice;
- concurența nebancară.
Cele două categorii de riscuri afectate cel mai mult de aceste surse de risc sunt riscul aferent modelelor de afaceri și profitabilității și riscul de credit.
Pentru a permite băncilor să contracareze cu eficacitate aceste riscuri principale, supravegherea bancară europeană și-a simplificat prioritățile în materie de supraveghere. În anul 2017, trei domenii prioritare vor ghida procesul de supraveghere bancară:
- modelele de afaceri și vectorii profitabilității;
- riscul de credit, cu accent pe creditele neperformante și concentrări;
- gestionarea riscurilor.
Pentru fiecare dintre aceste priorități, vor fi derulate o serie de inițiative în materie de supraveghere; în mai multe cazuri, implementarea completă a unor astfel de inițiative ar putea să necesite o perioadă mai lungă de un an.
Cu toate acestea, riscurile de mai sus, precum și prioritățile în materie de supraveghere nu ar trebui considerate o listă exhaustivă. Numeroase activități care nu au fost evidențiate în mod explicit în acest document se desfășoară în mod continuu, de exemplu activități legate de riscurile privind criminalitatea cibernetică.
De asemenea, pot fi necesare activități diferite de supraveghere la nivelul băncilor, ținând cont de profilurile de risc specifice ale instituțiilor de credit. Cu toate acestea, prioritățile reprezintă un instrument esențial de coordonare a măsurilor de supraveghere la nivelul băncilor într-un mod suficient de armonizat, proporțional și eficient, contribuind astfel la asigurarea unor condiții echitabile și la exercitarea unui impact mai puternic în materie de supraveghere.
Modelele de afaceri și vectorii profitabilității
Modelele de afaceri și vectorii profitabilității continuă să reprezinte un domeniu prioritar în anul 2017, îndeosebi având în vedere perioada prelungită cu rate extrem de scăzute/negative ale dobânzilor. Prin urmare, supravegherea bancară europeană va continua analiza tematică a modelelor de afaceri și a vectorilor profitabilității băncilor. În cadrul analizei, ECS vor efectua examinări aprofundate pe parcursul întregului an 2017. Un alt aspect care necesită atenție în materie de supraveghere îl vor constitui repercusiunile posibile ale referendumului din Regatul Unit privind apartenența la UE asupra băncilor supravegheate și a modelelor de afaceri ale acestora. De asemenea, supravegherea bancară europeană va explora riscurile potențiale la adresa modelelor de afaceri ale băncilor generate de apariția „FinTech” și de concurența nebancară.
Riscul de credit, cu accent pe creditele neperformante și concentrări
Riscul de credit rămâne una dintre prioritățile principale în materie de supraveghere în anul 2017. Mai multe instituții prezintă în continuare un stoc ridicat de credite neperformante. După publicarea liniilor directoare privind creditele neperformante adresate băncilor, supravegherea bancară europeană va continua – prin intermediul grupului său operativ privind creditele neperformante – să sprijine ECS în ceea ce privește măsurile adoptate și dialogurile de supraveghere referitoare la liniile directoare privind creditele neperformante și evaluarea creditelor neperformante ale băncilor. Având în vedere introducerea viitoare a standardului de contabilitate „IFRS 9 – Instrumente financiare”, analiza tematică a impactului potențial al IFRS 9 asupra băncilor și a gradului de pregătire a acestora va fi intensificată. Pentru a investiga concentrările excesive ale riscului de credit în anumite categorii de active, precum împrumuturile acordate sectorului transportului maritim, supravegherea bancară europeană intenționează să utilizeze o nouă abordare, care combină elemente la fața locului și la distanță.
Gestionarea riscurilor
În acest domeniu, elemente din prioritățile pentru anul 2016 privind guvernanța riscului, adecvarea capitalului și lichiditatea au fost combinate cu aspecte noi pentru care sunt considerate necesare unele îmbunătățiri. Se va acorda o atenție specială următoarelor inițiative:
- Respectarea principiilor Comitetului de supraveghere bancară de la Basel (CSBB) privind agregarea eficace a datelor referitoare la riscuri și raportarea riscurilor;
- Analiza țintită a modelelor interne;
- Procesele de evaluare a adecvării capitalului intern și lichidității interne – Internal Capital Adequacy Assessment Process (ICAAP) și Internal Liquidity Adequacy Assessment Process (ILAAP);
- Externalizarea activităților.
