Energocom a încheiat anul 2025 cu venituri din vânzări de 20,28 miliarde de lei, devenind prima companie din Republica Moldova care depășește pragul de un miliard de euro într-un singur an, arată o analiză publicată de Mold-Street.

Veniturile companiei de stat au crescut cu peste 36% față de 2024, când au însumat aproximativ 14,9 miliarde de lei. Rezultatul este și cu aproape 18% mai mare decât precedentul record, înregistrat în 2023. Datele publicate de Agenția Proprietății Publice confirmă că Energocom a avut cele mai mari venituri dintre companiile din portofoliul statului.

Creșterea ar putea fi explicată prin volumul mai mare al tranzacțiilor cu energie electrică și gaze naturale. Un rol important l-a avut și preluarea activității de furnizare a gazelor naturale de la Moldovagaz, începând cu septembrie 2025, notează sursa citată.

Încasările mai mari nu au adus însă și un profit mai mare. Energocom a raportat pentru anul trecut un rezultat net de 430,6 milioane de lei, cu aproximativ 46% sub nivelul din 2024, când profitul companiei se apropia de 793,2 milioane de lei.

În clasamentul companiilor moldovenești după venituri, Energocom este urmată de Moldovagaz, cu 15,39 miliarde de lei, Moldretail Group, operatorul rețelei Linella, cu 14,54 miliarde de lei, Loteria Națională a Moldovei, cu 13,26 miliarde de lei, și Rompetrol Moldova, cu 11,21 miliarde de lei.

Parlamentul Republicii Moldova a adoptat în lectura a doua legea privind supravegherea prudențială a firmelor de investiții⁠, care aliniază regulile de funcționare ale pieței de capital la standardele Uniunii Europene și introduce cerințe mai stricte privind capitalul, transparența și supravegherea activității acestor companii.

Documentul a fost elaborat de Comisia Națională a Pieței Financiare și transpune în legislația națională mai multe directive și regulamente europene. Autoritățile susțin că noile prevederi vor contribui la creșterea stabilității pieței de capital, protejarea investitorilor și eficientizarea supravegherii prudențiale.

Legea stabilește reguli distincte pentru supravegherea firmelor de investiții și a grupurilor din care acestea fac parte. Totodată, introduce cerințe privind capitalul inițial, măsuri administrative, sancțiuni pentru nerespectarea obligațiilor legale și standarde suplimentare de transparență.

Una dintre cele mai importante modificări vizează majorarea capitalului minim necesar pentru autorizare. Pentru firmele care tranzacționează pe cont propriu sau oferă servicii de subscriere, pragul va crește de la 300.000 de euro la 750.000 de euro.

În cazul societăților de investiții care nu tranzacționează pe cont propriu și nu păstrează în custodie activele clienților, capitalul minim va fi majorat de la 50.000 de euro la 75.000 de euro.

Documentul prevede și o perioadă de tranziție, astfel încât firmele de investiții nebancare să se poată conforma treptat noilor cerințe, fără perturbări majore ale activității.

Noile prevederi se vor aplica firmelor de investiții supravegheate de Comisia Națională a Pieței Financiare. În cazul băncilor care prestează servicii pe piața de capital, supravegherea prudențială va fi exercitată de Banca Națională a Moldovei.

În prezent, în Republica Moldova sunt înregistrate 12 societăți de investiții, dintre care șapte sunt bănci, iar cinci sunt companii nebancare. Majoritatea oferă servicii limitate, precum executarea ordinelor privind instrumentele financiare și consultanță.

Potrivit autorităților, nicio societate de investiții din țară nu operează în prezent un sistem multilateral de tranzacționare și nu desfășoară activități semnificative de tranzacționare pe cont propriu sau de subscriere a instrumentelor financiare.

Legea va intra în vigoare la 1 iunie 2027, cu excepția unor prevederi care vor deveni aplicabile la data aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

Moldovenii au investit peste 1,3 miliarde de lei în valori mobiliare de stat prin platforma eVMS.md, în primii doi ani de funcționare. În această perioadă au fost organizate 20 de sesiuni de subscriere, iar dobânzile achitate investitorilor au depășit 60 de milioane de lei, arată datele Ministerului Finanțelor.

Prin eVMS.md poți cumpăra online obligațiuni emise de stat. Practic, împrumuți bani statului pentru o perioadă stabilită, iar la scadență primești suma investită și dobânda prevăzută pentru emisiunea aleasă.

Până acum, două obligațiuni lansate prin platformă au ajuns la scadență și au fost răscumpărate integral. În mai multe sesiuni, cererea investitorilor a fost mai mare decât suma pusă la dispoziție de stat.

Platforma are peste 8.500 de utilizatori activi și aproape 3.800 de investitori unici, care au realizat împreună mai mult de 16.000 de tranzacții. Cel mai tânăr investitor are 18 ani, iar cel mai în vârstă – 84 de ani.

Modul de cumpărare a obligațiunilor s-a schimbat treptat. Din aprilie 2025, sesiunile au devenit lunare, în loc să fie organizate o dată la trei luni. Din aprilie 2026, investitorii pot alege în aceeași sesiune obligațiuni cu termene de unu, doi, trei sau patru ani.

Din mai 2026 funcționează și mecanismul de subscriere continuă, astfel încât ai la dispoziție mai mult timp pentru a analiza oferta și a decide în ce obligațiuni vrei să investești.

O nouă sesiune este deschisă până pe 10 august 2026, iar următoarea va avea loc între 10 și 24 august 2026. Calendarul sesiunilor de plasare poate fi consultat pe site-ul Ministerului Finanțelor.

Înainte să investești, verifică dobânda, termenul de scadență și perioada în care banii vor rămâne plasați, pentru a alege varianta potrivită planurilor tale financiare.

Declarația premierului Vasile Tofan că Republica Moldova ar avea „prea multe zile libere” a provocat reacții în spațiul public. Datele comparate de expertul economic Stas Madan arată însă că angajații moldoveni nu beneficiază de un număr neobișnuit de mare de zile de odihnă în raport cu statele Uniunii Europene. Subiectul a pornit după declarația făcută de premier în ședința Guvernului din 29 iulie.

În prezent, salariații din Moldova au dreptul la cel puțin 28 de zile calendaristice de concediu anual plătit. Dacă acest concediu este luat timp de patru săptămâni consecutive, el echivalează cu aproximativ 20 de zile lucrătoare efective.

La acestea se adaugă sărbătorile legale. Pentru o comparație cu statele europene, Madan a exclus prima zi de Paște, care cade întotdeauna duminica, și hramul localității, care nu este uniform la nivel național. Calculul rezultat este de aproximativ 12 sărbători publice comparabile.

Prin urmare, un salariat din Moldova ajunge la aproximativ 32 de zile plătite de odihnă pe an, dacă sunt adunate concediul anual și sărbătorile legale comparabile.

Potrivit calculelor prezentate de expert, acest nivel plasează Republica Moldova în aceeași zonă cu Letonia, Polonia, Slovenia, Bulgaria și Lituania. România și Croația ajung la aproximativ 33 de zile, Portugalia la 34, iar mai multe state vestice și nordice oferă între 35 și 42 de zile.

Datele Eurofound arată că majoritatea statelor UE garantează un concediu minim de 20 de zile lucrătoare, însă în unele țări durata este mai mare prin lege sau prin contracte colective. Austria, Danemarca, Franța și Suedia oferă cel puțin 25 de zile, Luxemburg — 26, iar în Malta numărul poate ajunge la 30 de zile, în funcție de sărbătorile care cad în weekend.

Diferențele nu țin doar de legislație. În Germania, Danemarca, Franța și alte economii europene, contractele colective pot adăuga zile peste minimul garantat de stat. Eurofound estimează că durata medie a concediului stabilit prin negocieri colective era de 24,3 zile în UE, cu un nivel mai ridicat în vechile state membre.

Ministerul Muncii propune ca, de la 1 ianuarie 2027, concediul general să fie exprimat direct în 22 de zile lucrătoare, în locul celor 28 de zile calendaristice. Instituția explică faptul că actualul sistem poate oferi în practică între 20 și aproximativ 24 de zile lucrătoare, în funcție de modul în care concediul este programat sau împărțit. Reforma este încă la etapa de proiect.

Dacă noua formulă va fi adoptată, Moldova ar ajunge la aproximativ 34 de zile de odihnă plătită, împreună cu sărbătorile legale comparabile. Nivelul ar fi apropiat de cel al Portugaliei și ușor peste România și Croația, potrivit estimării lui Madan.

În aceeași dezbatere, activista civică Polina Ceastuhina atrage atenția că un număr mai mare de zile lucrate nu garantează automat o productivitate mai ridicată. În opinia sa, timpul liber nu trebuie privit doar ca o pierdere economică, deoarece le oferă oamenilor posibilitatea să se ocupe de familie, educație, activități culturale și viața comunității.

Experimentele internaționale privind reducerea săptămânii de lucru indică rezultate promițătoare, dar nu universal valabile. Un proiect desfășurat în Regatul Unit, cu reducerea timpului de lucru fără diminuarea salariului, a raportat mai puțin stres și epuizare în rândul angajaților, fără pierderi de productivitate în companiile participante.

Datele disponibile nu susțin, așadar, ideea că Republica Moldova ar fi o excepție europeană prin numărul zilelor libere. Discuția rămâne mai degrabă despre cum este organizată munca, cât de eficient este folosit timpul și ce echilibru există între productivitate și dreptul la odihnă.