CEO-ul grupului bancar elvețian Credit Suisse s-a alăturat celor care susțin că prețul criptomonedei bitcoin este pe cale să se prăbușească, afirmând, la o conferință de presă, că cea mai cunoscută monedă virtuală este “chiar definiția unei bule speculative”.

“Din ceea ce am identificat noi, în prezent, singurul motiv pentru a cumpăra sau vinde bitcoin este acela de a face bani, ceea ce reprezintă însăși definiția caracterului speculativ și a unei bule”, a spus Tidjane Thiam, CEO-ul Credit Suisse, citat de MarketWatch.

Bitcoin a depășit recent, pentru prima dată, pragul psihologic de 7.000 de dolari pe unitate, la doar o zi după ce a trecut, în premieră, de nivelul de 6.500 de dolari. De la începutul anului, valoarea criptomonedei bitcoin a crescut cu peste 600%, de la circa 1.000 de dolari pe unitate, scrie profit.ro.

“Bitcoin prezintă numeroase provocări. Prima este reprezentată de anonimatul. Cred că, în condițiile actuale de reglementare, majoritatea băncilor au apetit zero sau foarte redus pentru a investi într-o monedă cu atâtea probleme legate de spălarea de bani”, a adăugat Thiam (foto).

Există multe voci alte voci care susțin că bitcoin este o bulă speculativă care urmează să se “spargă” în scurt timp. Spre exemplu, Jamie Dimon, șeful celei mai mari bănci americane, a comparat ascensiunea rapidă a bitcoin cu criza lalelelor din Olanda și a prezis că investitorii care pariază pe aprecierea continuă a monedei virtuale vor avea o soartă similară comercianților de bulbi din secolul XVII. La fel ca mania lalelelor, bula speculativă creată de bitcoin se va sparge, iar lucrurile “nu se vor sfârși cu bine”, potrivit acestuia.

Ewald Nowotny, guvernator al băncii centrale a Austriei și membru în Consiliul Guvernatorilor al Băncii Centrale Europene (BCE), a afirmat că bitcoin este o monedă mult prea instabilă și vulnerabilă la atacuri speculative pentru a fi acceptat drept instrument oficial de plată.

Banca Transilvania lansează Stickerul BT Pay, o premieră in Romania. Orice obiect pe care este aplicat stickerul devine astfel un mijloc de plată a cumpărăturilor la comercianți.

Stickerul, brățara și ceasul BT sunt accesoriile de plată contactless din Colecția BT Pay, colecție pe care clienții băncii o au la dispoziție pentru cumpărături în țară și în străinătate.

„Prin lansarea Stickerului BT Pay continuăm să oferim alternative de plată practice, rapide și moderne. Avem încredere ca va fi un accesoriu apreciat, pe fondul creșterii apetitului pentru colecția BT Pay, precum și a numărului de plăți contactless. Aproximativ 20% dintre plățile cu cardurile BT sunt contactless, ceea ce înseamnă o creștere cu peste 450% în 2017 față de 2016” – declară Oana Ilas, Director Coordonator, Direcția Dezvoltare și Management Produse Retail, Banca Transilvania.

Detalii despre Stickerul BT Pay:

• Se aplică pe o suprafață uniformă, cum ar fi telefonul sau portmoneul.
• Emiterea este 30 de lei (RON), administrarea este de 15 RON/an, iar comisionul este zero pentru cumpărăturile făcute la comercianții din România și din străinătate.
• Daca suma plătită este de până la 100 de RON sau echivalent, nu este necesar PIN-ul.
• Clienții Băncii Transilvania pot comanda online stickerul sau venind în oricare dintre sediile BT, urmând să intre în posesia acestuia în aproximativ 5 zile.
• Un serviciu complementar stickerului este SMS Alert, cu ajutorul căruia se primesc pe telefon informații despre tranzacțiile realizate cu stickerul sau cu alte instrumente de plată cu acces la contul curent. Abonamentul SMS Alert poate fi solicitat prin BT24 Internet Banking, telefonic sau în oricare dintre sediile BT.
• Persoanele care nu sunt clienți BT, dar doresc un astfel de sticker, este necesar să deschidă mai întâi cont curent la Banca Transilvania, iar acest lucru se poate realiza inclusiv online.

Banca Transilvania este cel mai mare emitent de carduri din România, cu 3 milioane de carduri în portofoliu. Cu peste 20% din piață, BT este, de asemenea, lider în ceea ce privește volumele tranzacționate cu cardul.

Gigantul telecom Orange îşi lan­sează propria bancă şi intenţionează să câştige 25% din piaţa de online banking a Franţei profitând de gradul în creştere de utilizare a smartphone-uri­lor pentru a „fura“ cotă de piaţă de la băncile tradiţionale cu tehnologie inferioară, scrie Ziarul Financiar cu referire la  Reuters.

Mişcarea este parte a eforturilor firmei franceze de a găsi surse alternative de venit şi de păstrare a clienţilor în contextul unui război al preţurilor desfăşurat în sectorul telecom, dar şi un test pentru industriile telecom şi bancară, marcând prima încercare pe o importantă piaţă dezvoltată a unei companii telecom de a lansa o bancă independentă.

„Ţinta noastră este 2 milioane de clienţi în 10 ani. Aceasta ar reprezenta 25% din piaţa de online banking, dar sper că nu ne vom opri aici şi că vom deveni liderul pieţei în decurs de câţiva ani“, a declarat Andre Coisne, CEO al Orange Bank. Coisne a mai lansat bănci online în Franţa pentru ING Direct şi BforBank a Crédit Agricole.

Orange porneşte de la o bază restrânsă, Coisne spunând că 25.000 de clienţi s-au arătat interesaţi de noua ofertă, o proporţie foarte mică din numărul total de clienţi de pe segmentul mobile al companiei, de 21 milioane. Însă momentul lansării băncii oferă motive de optimism.

În Franţa, au fost realizate 793,4 milioane de plăţi prin online banking anul trecut, potrivit datelor BCE, în creştere de la 586,2 milioane în 2014. E&Y anticipează că numărul clienţilor care-şi vor deschide un cont online în Franţa va înregistra o creştere de aproape 6 ori până la 17 milioane în următorii 10 ani.

Mediul de reglementare devine de asemenea mai favorabil, anul viitor o nouă reglementare a UE urmând să forţeze băncile să-şi împartă cu alte companii datele legate de clienţi. Astfel, companiile ca Orange vor putea identifica clienţi potenţiali şi le vor putea face oferte mai bune decât băncile.

„Este un început bun“, a declarat Coisne, care va fi nevoit să înfrunte competiţia venită din partea rivalei Altice, care-şi va lansa banca în 2019.

Orange şi-a dezvoltat serviciile financiare în cadrul reţelelor sale în ultimii 10 ani sub diverse branduri, ţintind venituri de 400 milioane de euro prin această divizie până în 2019, jumătate din această sumă urmând să fie generată din Africa.

Nu există nici o iniţiativă similară cu cea a Orange care să fi avut succes pe pieţele occidentale, iar din acest motiv mişcarea Orange este una foarte îndrăzneaţă, spune Tom Levine, de la Allen & Overy.

Erste Group a raportat un profit net de 987,6 milioane de euro in primele 9 luni din 2017, în scădere cu 16,2% faţă de perioada similară a anului trecut. Conform raportului financiar, Erste Group se aşteaptă la o majorare a dobânzilor în România şi Cehia, scrie capital.ro.

„Erste Group a înregistrat un profit net de 987,6 milioane de euro pentru primele 9 luni din 2017. Așa cum am prevăzut, este un rezultat mai mic decât profitul de 1.179,2 milioane de euro raportat pentru aceeași perioadă a anului trecut, care a fost influențat pozitiv de câștigul extraordinar din vânzarea acțiunilor VISA Europe. Suntem mulțumiți de cele mai recente rezultate, obținute datorită unei creșteri solide a creditării de 5,6%, costurilor de risc aflate la minime istorice, de 7 puncte de bază, și unei calități foarte bune a activelor, cu rată a creditelor neperformante de 4,3%, cel mai redus nivel din 2008″, a declarat Andreas Treichl, CEO al Erste Group Bank AG.

Estimările privind creșterea reală a PIB in 2018 se situează intre 2% si 4% pentru toate piețele principale ale Erste din Europa Centrală si de Est, inclusiv Austria. Creșterea reală a PIB ar urma să fie generată in principal de cererea internă solidă, în condițiile în care creșterea reală salariilor și scăderea ratei șomajului ar trebui să sprijine activitatea economică din ECE. Este de așteptat ca disciplina fiscală să se mențină la nivelul întregii regiuni.

Erste Group confirmă obiectivul privind rentabilitatea capitalului tangibil (ROTE) de peste 10% in 2017 și vizează atingerea unui indicator ROTE de peste 10% in 2018 (pe baza capitalului tangibil mediu în 2018).

Ipotezele de bază pentru 2018 sunt: venituri în stagnare sau în ușoară creștere (presupunând o creștere de peste 5% a portofoliului net de credite și majorarea dobânzilor în Republica Cehă și România); costurile ajustate la fluctuația cursului valutar sunt așteptate să stagneze (+1%) datorită unor costuri mai mici cu proiectele și creșterii costurilor de risc, deși acestea se vor menține la minime istorice.

Suma de bani pe care oamenii o pun deoparte lunar, fie în economii, fie în investiții, a crescut, în ultimul an, în toate cele 6 piețe din Europa Centrală și de Est – Republica Cehă, Slovacia, Ungaria, România, Croația, Serbia și Austria – acoperite de cel mai nou studiu al Erste Group privind economisirea, cercetarea anuală “Money Matters”, ediția 2017.

Astfel, pentru această regiune în ansamblu, suma medie lunară economisită a fost de 91 de euro în 2017, reprezentând o creștere anuală de 10,4% față de 2016 și de 20,3% față de anul 2012.

Românii au înregistrat cea mai mare creștere de la un an la altul, în privința banilor puși deoparte, ajungând la 53 de euro lunar, în creștere cu 15,2% față de anul trecut și cu 35,9% față de 2012, anunță BCR cu referire la studiul Money Matters.

Austriecii continuă să fie lideri în această zonă a Europei, cu o medie de 239 de euro în fiecare lună, urmați de slovaci – 107 euro și cehi – 88 de euro. Pe locurile următoare se află croații – 63 de euro, ungurii – 53 de euro și sârbii – 37 de euro.

La nivelul întregii regiuni, studiul consemnează o creștere generală a numărului de persoane care spun că situația lor financiară generală s-a îmbunătățit în ultimul an. Tot românii conduc și aici în topul creșterilor, cu un avans de 8% în ultimul an, până la 33%, similar cu cel al cehilor, dar care au urcat până la o pondere generală de 43%. Cu toate acestea, aproape jumătate din numărul celor intervievați în România (49%) au declarat că viața lor financiară a rămas la fel. La polul opus, sârbii (35%), croații (31%) și ungurii (23%) se plâng că finanțele lor au mers mai prost în 2017.

Sursa date: studiul Erste Group.

Banca Națională a Elveției (SNB) a raportat astăzi cel mai ridicat profit trimestrial înregistrat vreodată – în valoare de 32,5 miliarde de franci elvețieni (32,66 miliarde de dolari) – datele demonstrând că politica de depreciere a monedei naționale începe să-și arate rezultatele, transmite Agerpres cu referire la Reuters.

În trimestrul III din 2016, profitul SNB a fost de doar 7,4 miliarde de franci elvețieni.

Evoluția foarte bună a piețelor bursiere, majorarea prețului aurului și deprecierea francului, în urma reducerii riscurilor politice din Europa, au ajutat SNB să obțină un profit de 33,7 miliarde de franci elvețieni în primele nouă luni din acest an.

Banca Națională a Elveției, instituție al cărei principal obiectiv este să mențină stabilitatea prețurilor și nu să facă profit, a cumpărat cantități semnificative de valută pentru a slăbi presiunile de apreciere a francului, monedă căutată de investitori în perioadele de incertitudine economică.

Investițiile în valută ale Băncii Naționale a Elveției au ajuns în primul semestru la 728 miliarde de franci.

Sursa date: snb.ch