În Germania, micile bănci de economii şi cooperativele de credit domină de decenii piaţa de retail banking la valoarea depozitelor, însă în prezent marile bănci private le invadează treptat terenul în condiţiile în care profitabilitatea primelor are de suferit pe fondul dobânzilor ultramici, necesităţii de a investi în servicii de mobilitate şi al reglementărilor dure, scrie Ziarul Financiar cu referire la Financial Times.

Forţate să închidă sucursale şi să opereze disponibilizări, băncile regionale cândva dominante îşi pierd o parte din avantajul pe care-l au în faţa rivalilor naţionali: proximitatea faţă de clienţi.

Deutsche Bank şi Commerzbank au sesizat oportunitatea, făcând din segmentul de retail banking un pilon al noilor lor strategii. Commerzbank vrea să câştige încă 2 milioane de clienţi pe segment până în 2020, iar Deutsche Bank investeşte 1,9 miliarde de dolari în următorii 5 ani.

„Piaţa germană de retail banking trece prin cea mai amplă transformare din decenii“, spune Andreas Thomae, specialist pe bănci europene în cadrul Deka Investments.

Din cauza restricţiilor juridice, marile bănci nu pot achiziţiona bănci de economii sau cooperative, dar le pot vâna clienţii. Din cauza dimensiunii relativ scăzute, băncile independente din Germania au de suferit. Ţara are peste 1.700 de bănci independente, patru cincimi din acestea fiind bănci regionale de economii şi cooperative.

Cele mai mari 5 bănci controlează sub jumătate din piaţa bancară totală, comparativ cu 85% în Franţa.

„Băncile cu active sub 2 mld. euro vor supravieţui cu greu ca instituţii independente“, spune Christian Rauscher, de la Emotion Banking. După acest criteriu, 4 din 5 bănci de economii şi cooperative sunt prea mici.

Din 2000, numărul sucursalelor a scăzut cu un sfert, iar declinul este mult mai rapid decât se anticipa cu numai câţiva ani în urmă, potrivit lui Jorg Zeuner, economist-şef KfW. Dacă ritmul se va menţine, jumătate din numărul sucursalelor deschise în prezent ar putea fi închise până în 2035. Acesta se teme că fenomenul va avea un impact negativ asupra economiei. În lipsa unei relaţii personale cu un bancher, tinerilor antreprenori le-ar putea fi mult mai dificil să obţină credite.

Unul dintre cele mai mari obstacole pentru marile bănci naţionale este inerţia clienţilor. Ţara are de 2 ori mai multe sucursale bancare decât benzinării, iar familiile rămân adesea fidele timp de generaţii unei bănci. Sparkassen sunt percepute în mod tradiţional ca fiind instituţii apropiate nevoilor locale, în timp ce Deutsche şi Commerzbank deservesc clienţi mai înstăriţi.

Veştile privind închiderile apar de obicei pe prima pagină a ziarelor regionale. În oraşul Goldkronach, de exemplu, locuitorii au protestat împotriva închiderii băncii locale aruncând un sicriu în faţa filialei. Însă multe de astfel de bănci supravieţuiesc cu greu.

Bitcoin este în mod clar o bulă și nu o monedă, iar investitorii nu trebuie să creadă că vor putea folosi criptomoneda ca mijloc oficial de plată, spune economistul francez Benoit Coeure, membru în Comitetul Executiv al Băncii Centrale Europene (BCE), citat de profit.ro.

“Ceea ce vedem astăzi este în mod clar o bulă, devenită posibilă din cauza insuficienței (de bitcoin) și a unei secvențe estimate de câștiguri, despre care investitorii cred că va fi sustenabilă, indiferent de fundamente. Aceasta este definiția unei bule”, a spus Coeure într-un interviu pentru publicația economică chineză Caixin Global.

Potrivit oficialului BCE, bitcoin nu este o monedă, iar investitorii nu trebuie să creadă că vor putea folosi bitcoin ca mijloc de plată. Este o investiție speculativă și investitorii “trebuie să fie conștienți” că ar putea înregistra pierderi mari de capital mizând pe bitcoin, a atenționat el.

“Astfel, principala îngrijorare referitoare la bitcoin nu este de natură monetară. Este legată de protejarea investitorilor și, posibil, de evaziunea fiscală, spălarea de bani și finanțarea activităților criminale”, a precizat Coeure.

Întrebat care sunt etapele potențiale în privința politicilor de reglementare a monedelor virtuale, oficialul BCE a amintit acordul încheiat luna trecută între Parlamentul European și Consiliul UE, prin care vor fi reglementate, în premieră la nivelul blocului comunitar, platformele de schimb pentru bitcoin și alte monede virtuale. Acordul modifică cea de a patra directivă UE privind combaterea spălării banilor și obligă platformele de tranzacționare pentru monedele virtuale și furnizorii de portofele digitale care oferă servicii de custodie să raporteze tranzacțiile suspecte și să dezvăluie identitatea posesorilor de criptomonede.

“Sunt sigur că vor fi luate măsuri suplimentare pentru a reglementa această piață”, a spus Coeure.

Economistul admite că tehnologia blockchain care stă la baza bitcoin și a majorității monedelor virtuale are un potențial ridicat pentru piețele financiare, în special sistemele de plăți, fiind studiată intens de toate marile bănci centrale.

“BCE a derulat un proiect împreună cu Banca Japoniei în acest sens. Am conchis că tehnologia nu este încă suficient de matură pentru ca sistemele de plăți de valori mari să folosească o infrastructură bazată pe DLT (tehnologia registrelor distribuite, sau blockchain), însă vom continua să o studiem cu atenție”, a spus el.

BCE este însă “mult mai prudentă” în privința utilizării monedelor digitale în locul banilor fiduciari în cazul plăților la comercianți.

În primul rând, numărul țărilor unde cererea de numerar se află în mod clar pe o pantă descendentă este limitat. “Suedia se confruntă cu o astfel de situație, însă nu și zona euro. În consecință, nu suntem împinși în această direcție”, a precizat Coeure.

În al doilea rând, trebuie luate în calcul implicațiile legate de încrederea și siguranța privind utilizarea criptomonedelor, o altă problemă vizând consecințele pe termen lung asupra sistemului financiar.

“În prezent, investim multe resurse pentru a lupta împotriva contrafacerii bancnotelor. Cum vor arăta frauda și lupta împotriva fraudei într-un mediu cu monede digitale? (…) Cum vor afecta monedele digitale rolul băncilor în calitate de intermediari financiari, va fi sistemul financiar mai stabil, sau mai puțin stabil? Sunt probleme care necesită un timp mult mai îndelungat de reflecție”, spune economistul francez. 

O comisie a Guvernului SUA a blocat achiziţia companiei americane de transfer de bani „MoneyGram International” Inc. de către „Ant Financial”, divizia financiară a gigantului chinez de comerţ online „Alibaba Group Holding” Ltd., din motive de securitate naţională, scrie bursa.ro cu referire la Reuters.

Cele 2 companii au informat că oferta de preluare în valoare de 1,2 miliarde de dolari, lansată de Ant Financial pentru MoneyGram, nu a primit aprobarea Comisiei pentru Investiţii Străine în SUA (CFIUS), care şi-a exprimat îngrijorarea faţă de siguranţa datelor ce pot fi utilizate pentru identificarea cetăţenilor americani.

„În pofida eforturilor noastre de a lucra în mod constructiv cu Guvernul american, a devenit clar că CFIUS nu va aproba această fuziune”, a declarat directorul general al MoneyGram, Alex Holmes.

Colapsul preluării MoneyGram este o lovitură pentru fondatorul – director executiv al Alibaba, Jack Ma, care vrea să extindă operaţiunile internaţionale Ant Financial, pe fondul competiţiei acerbe de pe piaţa chineză.

Conform unor surse citate de Reuters, CFIUS a respins propunerea de preluare pe motiv că cele 2 părţi nu au dorit să înlăture temerile legate de siguranţa datelor mai sus amintite.

În ultima perioadă, Guvernul american şi-a înăsprit opoziţia faţă de preluarea companiilor americane de către societăţi chineze, într-un moment în care preşedintele Donald Trump vrea să pună presiune pe autorităţile de la Beijing în privinţa problemelor legate de programul nuclear nord-corean şi de schimburile comerciale.

Blocarea preluării MoneyGram vine după ce CFIUS s-a opus achiziţiei companiei de asigurări Genworth Financial Inc. de către China Oceanwide Holdings Group Co. Ltd. pentru 2,7 miliarde de dolari, precum şi preluării firmei de marketing AppLovin de către fondul chinez Orient Hontai Capital, pe 1,4 miliarde de dolari sau a producătorului american de cipuri Lattice Semiconductor Corp. de către fondul chinez Canyon Bridge Capital Partners pentru 1,3 miliarde de dolari.

„Cel mai probabil, MoneyGram va fi vândută unei alte companii, iar Euronet şi-a manifestat în trecut interesul”, consideră Gil Luria, analist la „D.A. Davidson & Co”.

Euronet a apreciat că există „o logică comercială evidentă într-o combinaţie cu MoneyGram”, dar a menţionat că nu există nici o garanţie că va fi lansată o ofertă sau că va fi încheiată o tranzacţie.

MoneyGram este un furnizor global de servicii de transfer al banilor. Compania are sediul în Dallas şi aproximativ 350.000 de birouri în peste 200 de ţări.

După eşecul afacerii, Ant Financial şi MoneyGram au informat că vor explora şi dezvolta iniţiative de colaborare în servicii de transfer al banilor şi plăţi digitale în China, India, Filippine şi alte ţări din Asia, dar şi în SUA.

Ant Financial a anunţat că a plătit către MoneyGram 30 de milioane de dolari – taxă pentru eşecul afacerii.