Situațiile financiare auditate ale Băncii Centrale Europene (BCE) pentru anul 2017 indică faptul că profitul net a crescut cu 82 de milioane EUR, până la 1 275 de milioane EUR, în principal ca urmare a majorării veniturilor nete din dobânzi generate de portofoliul în dolari SUA și de portofoliul aferent programului de achiziționare de active (Asset Purchase Programme).

Veniturile nete din dobânzi au totalizat 1 812 milioane EUR în anul 2017 (față de 1 648 de milioane EUR în 2016).

Câștigurile realizate din operațiuni financiare au scăzut la 161 de milioane EUR (față de 225 de milioane EUR în 2016). Diminuarea consemnată de câștigurile nete realizate s-a datorat în principal câștigurilor din preț mai mici aferente titlurilor de valoare exprimate în dolari SUA.

Taxele percepute entităților supravegheate s-au ridicat la 437 de milioane EUR (față de 382 de milioane EUR în 2016). Scopul acestor taxe este recuperarea cheltuielilor suportate de BCE în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor sale de supraveghere. Majorarea înregistrată în anul 2017 se referă, în principal, la activitățile asociate analizei țintite a modelelor interne (targeted review of internal models – TRIM) și la creșterea numărului de angajați din cadrul Supravegherii bancare a BCE.

Cheltuielile totale de personal și alte cheltuieli administrative s-au majorat la 535 de milioane EUR (față de 467 de milioane EUR în anul 2016) și, respectiv, 539 de milioane EUR (față de 487 de milioane EUR în anul anterior), în principal pe seama creșterii cheltuielilor aferente atribuțiilor de supraveghere ale BCE.

Profitul net al BCE este distribuit băncilor centrale naționale (BCN) din zona euro. Consiliul guvernatorilor a decis să efectueze o distribuire provizorie a profitului, în valoare de 988 de milioane EUR, între BCN din zona euro la data de 31 ianuarie 2018. În ședința de ieri, Consiliul guvernatorilor a decis să distribuie profitul rămas, totalizând 287 de milioane EUR, la data de 23 februarie 2018.

Volumul total al bilanțului BCE a sporit cu 19%, până la 414 miliarde EUR (față de 349 de miliarde EUR în 2016). Această creștere s-a datorat aproape exclusiv titlurilor de valoare achiziționate în cadrul programului de achiziționare de active.

Preşedintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, a câştigat anul trecut un salariu brut de 396.900 euro, în creştere cu 2% comparativ cu 2016, potrivit raportului anual publicat recent de BCE, informează economica.net cu referire la AFP. 

De asemenea, vicepreşedintele BCE, Vitor Constancio, a primit un salariu de 340.200 euro iar ceilalţi patru membri ai comitetul executiv al BCE, printre care responsabilul pentru operaţiunile de piaţă, Benoit Coeure, şi responsabilul cu supervizarea bancară, Daniele Nouy, au primit fiecare un salariu de 283.488 euro.

La nivel general, BCE a precizat că anul trecut cheltuielile totale de personal au crescut cu 14,6%, până la 535 de milioane de euro, în principal ca urmare a creşterii cheltuielilor aferente atribuţiilor de supraveghere ale BCE.

Banca Centrală Europeană (BCE) a raportat un profit net de 1,275 miliarde de euro pentru anul 2017, cu 82 de milioane de euro mai mult decât în 2016, în principal ca urmare a majorării veniturilor nete din dobânzi generate de portofoliul în dolari SUA şi de portofoliul aferent programului de achiziţionare de active, informează un comunicat de presă al instituţiei.

Senatul a aprobat recent înfiinţarea Băncii de Dezvoltare a României – S.A. (BDR), care va avea ca obiectiv sprijinirea antreprenoriatului şi dezvoltarea socio-economică a ţării, anunță Mediafax.

Proiectul de lege iniţiat de parlamentarii PSD-ALDE prevede că BDR – S.A. (Banca) este o entitate juridică autonomă şi independentă capabilă să încheie orice tip de contracte în scopul îndeplinirii atribuţiilor sale, poate participa la achiziţii publice şi poate deţine sau înstrăina orice bunuri în acord cu obiectul său de activitate.

Obiectivul băncii este de a sprijini anteprenoriatul şi dezvoltarea socio-economică a României prin promovarea investiţiilor şi asigurarea finanţării, prin derularea de servicii financiare şi de consultanţă, şi prin emiterea de titluri de valoare şi strângerea de fonduri sau de capital în scopul susţinerii acestor servicii, se arată în proiectul de lege.

Banca ar urma să acorde o atenţie deosebită nevoilor IMM, prin măsurile de Ajutor de stat şi marilor proiecte de infrastructură.

Banca de Dezvoltare a României va putea acorda împrumuturi directe cu condiţia să nu excludă finanţarea viabilă din partea băncilor comerciale, a investitorilor privaţi şi a altor intermediari financiari privaţi. De asemenea, poate să ofere finanţare în condiţiile pieţei şi să obţină rentabilitate echivalentă cu cea obţinută pe piaţă pe repere comparabile, cu condiţia ca, în desfăşurarea unei astfel de activităţi nesusţinute prin ajutor de stat, să nu concureze cu furnizorii comerciali, ci să remedieze deficitul sau eşecurile infrastructurii financiare.

Proiectul de lege prevede că banca nu poate să preia depozite de la consumatori privaţi.

Instituţia ar urma să fie condusă de un Consiliu de administraţie format din 7 membri: preşedinte şi patru directori, persoane cu înaltă competenţă în sectorul economic, financiar şi bancar, numiţi de Ministrul Finanţelor Publice; doi directori independenţi, din sectorul non-guvernamental, numiţi de Ministrul Finanţelor Publice, la recomandarea Consiliului de Dezvoltare Economică şi Socială şi care nu fac parte din acesta. Mandatul preşedintelui va avea o durată de 6 ani.

Potrivit actului normativ, calitatea de preşedinte sau director al BDR este incompatibilă cu calitatea de parlamentar, funcţionar public, director sau funcţionar în cadrul altei instituţii de creditare.

Propunerea legislativă a fost adoptată de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, cu 66 de voturi „pentru”, 18 voturi „împotrivă” şi două abţineri.

Banca franceză Societe Generale va lansa un sistem inedit de identificare a clienţilor pentru deschiderea de conturi în câteva minute pe internet. Sistemul se bazează pe recunoaşterea facială şi pe un interviu în videoconferinţă, scrie Ziarul Financiar cu referire la Les Echos.

Ce-ar fi dacă doar conturul feţei v-ar permite să deschideţi un cont în bancă? Acesta este pariul SocGen, care va lansa în următoarele săptămâni un proces de deschidere rapidă de conturi bazat pe recunoaşterea facială şi videoconferinţă.

Inedit în universul bancar, acest instrument le va permite viitorilor clienţi ai băncii să primească un RIB (extras de identificare bancară) şi un card fără a se deplasa. Rezervat clienţilor rezidenţi în Franţa, sistemul va putea fi utilizat în special de persoanele care nu şi-au deschis niciodată un cont în bancă.

Concret, clienţii vor trebui să încarce pe aplicaţia băncii 2 documente de identitate, un document care indică domiciliul şi unul care indică veniturile. După aceea, aceştia va trebui să se fotografieze.

„Este un selfie dinamic, adică o fotografie în trei dimensiuni care, după o verificare biometrică, atestă faptul că clientul este deţinătorul legitim al documentelor prezentate“, arată Mehdi Elhaoussine, din cadrul Idemia.

Urmează mai apoi o scurtă discuţie cu un consilier SocGen. Acesta trebuie să verifice din nou identitatea clientului prin recunoaştere facială şi să-i explice acestuia oferta băncii.

„Datele biometrice nu sunt stocate nici de către Idemia, nici de bancă, este păstrat doar un scor de conformitate a datelor biometrice“, explică Elha.

Cu acest sistem, SocGen speră să concureze cu neobănci ca cea germană N26 care a popularizat deschiderea de conturi prin videoconferinţă.

„În prezent, 10% dintre clienţii noştri îşi deschid un cont online, iar această proporţie ar putea creşte la 30% până în 2020“, potrivit lui Laurent Goutard, responsabil pentru operaţiunile de retail în cadrul băncii.

De fapt, în asigurarea securităţii tranzacţiilor, lupta contra spălării de bani şi finanţării terorismului, biometria se dovedeşte extrem de utilă.

Laurent Goutard subliniază că utilizarea instrumentelor digitale trebuie să se suprapună unei consolidări a expertizei consultanţilor din sucursale.

„Clienţii noştri trebuie să devină autonomi în cazul tuturor operaţiunilor bancare, iar instrumentele digitale pe care le-am lansat în ultimele luni susţin această tendinţă“, declară acesta pentru Les Echos.

„Însă suntem convinşi că o relaţie total digitalizată pe operaţiunile zilnice nu va funcţiona dacă expertiza echipelor noastre nu va fi întărită“.

În prezent, operaţiunile bancare de bază au fost suprimate în 85% dintre agenţii. Banca franceză a lansat instrumente multiple pentru facilitarea tranzacţiilor la distanţă.

„În paralel, lucrăm permanent la pregătirea echipelor noastre“, declară Goutard.

„Până în 2020, vom aloca 150 milioane de euro pentru a dubla numărul de ore de pregătire“.

Întrebat dacă clienţii băncii sunt pregătiţi să facă trecerea completă la digital în operaţiunile zilnice, oficialul SocGen declară că din cei 8 milioane de clienţi de pe retail, jumătate utilizează deja serviciile noastre pe internet sau aplicaţia mobilă.