Vă prezentăm interviul acordat Agenţiei „Infotag” de preşedintele Moldova Agroindbank (MAIB), Serghei Cebotari. Bancherul celei mai solide instituţii financiare din ţară vorbeşte despre conjunctura pieţei bancare, venirea băncilor străine pe această piaţă, lichiditate şi vânzarea a 41,09% din acţiunile băncii.
„Infotag”: Dle Cebotari, pe cât de sesizabilă este tendinţa de creştere a volumului de credite, acordate de MAIB în prezent?
Serghei Cebotari: Rezultatele primului trimestru al anului 2018 arată că, în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut, MAIB a înregistrat o creştere a tuturor indicatorilor de bază, inclusiv în ceea ce priveşte volumul creditelor nou emise. Voi spune chiar mai mult, am reuşit să sporim considerabil cota noastră de piaţă la capitolul principalilor indicatori de activitate.
– În pofida creşterii lente a volumului de împrumuturi, nu aveţi totuşi senzaţia că eficienţa înregistrată anterior în ceea ce priveşte dezvoltarea instituţiilor bancare se va diminua?
– Aveţi dreptate, în viitor ne aşteptăm la o încetinire a indicatorilor de creştere. Acţionarii, de asemenea, vor trebui să se resemneze şi să se obişnuiască cu faptul că banca nu poate înregistra în fiecare an rezultate impresionante, în mod special la capitolul majorării profiturilor. Creştere infinită nu există, aceasta fiind direct legată de conjunctura pieţei, fapt care nu întotdeauna favorizează înregistrarea performanţelor. Uneori, trebuie să acceptăm că, de exemplu, profitul actual va rămâne la nivelul anilor precedenţi, iar în cel mai bun caz, va depăşi nesemnificativ indicatorii anteriori.
Pentru a face acest proces cât mai insesizabil şi mai puţin vizibil pentru acţionari, dorim să ne verificăm forţele şi abilităţile pe alte pieţe, având în vedere faptul că piaţa moldovenească este foarte mică, prin urmare şi posibilităţile de dezvoltare sunt limitate. Strategia noastră pentru dezvoltarea băncii prevede rezolvarea unei sarcini specifice în această direcţie – deschiderea unei afaceri în străinătate. În cadrul strategiei, MAIB s-a declarat drept grup financiar regional.
– Dacă nu este un secret, când planifică banca să facă primul pas în acest sens?
– Echipa noastră consideră că MAIB este pregătită pentru acest pas. Acum, când avem un scop şi idei clare despre modul în care acest lucru poate fi realizat și, cel mai important, având în vedere starea financiară bună a băncii, suntem pe punctul de a ne extinde activităţile în afara Moldovei. Sper că noii investitori, care vor obţine 41,09% din acţiuni, vor privi în aceeaşi direcţie cu noi, urmărind acelaşi scop. Prin urmare, cred că ei vor aproba deschiderea unei sucursale a băncii în străinătate.
Soluţionând această problemă, noi, de fapt, păşim pe urmele clienţilor noştri, care, dezvoltându-se, îşi deschid afaceri în străinătate. În acest proces, trebuie să fim alături de ei pentru a continua să le oferim suport financiar complet şi în alte ţări. În acest sens nu vedem probleme la capitolul politicii tarifare, comisioanelor, ratelor dobânzilor, liniilor de producere etc., care să nu ne permită să concurăm pe picior de egalitate cu alte bănci pe noua piaţă. În acest sens, nu văd nicio problemă pentru MAIB. Există chestiuni de ordin legislativ, implementarea normativelor instituţiilor de reglementare, cooperarea cu Banca Naţională a Moldovei (BNM) şi cu băncile centrale din ţările în care MAIB îşi va deschide sucursalele.
– Obţinerea de către MAIB a statutului de „grup financiar regional” prevede şi accesul pe piaţa regională de valori?
– Luând în consideraţie investitorii care vor veni la bancă, precum şi strategiile lor de dezvoltare, consider că în scurt timp acţiunile MAIB pot fi cotate şi tranzacţionate la bursele europene. Sunt sigur că asta se va întâmpla, deoarece banca, datorită calităţii sale, este pregătită să întreprindă măsuri în această direcţie şi să fie listată la bursele internaţionale.
– Conducerea MAIB are emoţii legate de sosirea investitorilor străini în capitalul băncii, şi de ce natură sunt acestea?
– Dacă prin această întrebare încercaţi delicat să camuflaţi noţiunea de frică, atunci în zadar. Da, emoţii există şi acest lucru este firesc. Dar nu avem nicio teamă în această privinţă. Întotdeauna m-am dedicat activităţii, parcurgând diferite etape cu diferiţi acţionari. Împreună cu întreaga echipă am rezolvat principala sarcină – am implementat cu succes strategia de dezvoltare pe termen lung a băncii. Prin urmare, toată atenția a fost concentrată asupra managementului calităţii băncii. Şi pentru noi nu are importanţă dacă acţionarii sunt rezidenţi sau nerezidenţi. Cu toţii înţelegem că sarcina principală nu se va schimba, esenţa ei va rămâne aceeaşi – gestionarea calitativă şi dezvoltarea durabilă a MAIB. Da, odată cu sosirea în cadrul băncii a unor acţionari transparenţi cu o reputaţie şi imagine internaţională solidă, MAIB va arăta diferit, vom avea acces la finanţare externă, ceea ce nu s-a întâmplat în ultima vreme.
– Cum a reuşit MAIB în această perioadă dificilă să nu micşoreze cerinţele faţă de parametrii de calitate ai băncii?
– În ultimii cinci ani, în pofida dificultăţilor la capitolul guvernanţă corporativă, generate de întrebările privind transparenţa grupului de acţionari, schimbarea şi înăsprirea legislaţiei de reglementare, imaginii negative a sistemului bancar, am demonstrat că buna guvernare dă rezultate. Aceasta face diferenţa dintre MAIB şi alţi participanţi de pe piaţa bancară.
Judecaţi singuri, am reuşit să păstrăm poziţia de lider pe piaţă, sporind în mod semnificativ cota băncii în principalii indicatori – active, capital, credite, depozite, clienti, profit. Însă, probabil, cea mai importantă realizare a noastră în această perioadă este faptul că am reuşit să îmbunătăţim calitatea băncii noastre. Suntem un model de succes în domeniul afacerilor bancare, adaptate pieţei locale, care poate nu este perfectă în proporţie de 100%. Suntem observaţi îndeaproape şi alţii tind să ni se alinieze. Acest lucru, apropo, sporeşte şi mai mult responsabilitatea echipei pentru calitatea şi managementul eficient al MAIB.
De aceea, deciziile luate de echipa managerială trebuie să depăşească procesele de pe piaţă, concentrând toată atenţia echipei asupra lucrurilor importante, evitând tot ceea ce este secundar şi irelevant pentru clienţi.
– V-aţi prins vreodată la gândul că mulţi acţionari MAIB se mândresc cu acest activ?
– Nu-mi este teamă să rostesc aceste cuvinte mari şi anume faptul că MAIB este un exemplu al celei mai bune şi eficiente investiţii în ţara noastră. Întotdeauna MAIB a prezentat interes pentru investiţii şi la etapa actuală acest activ este destul de atractiv.
– În condiţiile în care valoarea banilor pe piaţă este în scădere, care este politica MAIB în ceea ce priveşte atragerea depozitelor?
– De fiecare dată, atragerea resurselor de pe piaţă are loc în rezultatul unei analize profunde, receptive şi sensibile faţă de politica de preţuri. La sfârşitul lunii mai, banca a micşorat din nou ratele dobânzilor la depozitele atrase, aducând în conformitate şi ratele dobânzilor la credite. Facem acest lucru constant pentru a spori atractivitatea resurselor noastre de creditare, urmărind în acelaşi timp două obiective: creşterea portofoliului de credite şi reducerea lichidităţii pe termen scurt. Având în vedere cerinţele faţă de rezervele obligatorii, în prezent, volumul „banilor liberi”, adică „lichiditatea excesivă”, este de aproximativ 3 mlrd. lei, comparabilă cu aproximativ o treime din „banii liberi” din întreg sistemul bancar.
– Cum explicaţi faptul că banii devin mai ieftini, resursele mai accesibile, însă împrumuturile nu cresc?
– Acest subiect este puțin abordat, dar trebuie să recunoaștem că majorarea bruscă a numărului de credite din sistem s-a datorat unor lucruri care nu sunt caracteristice finanţării sectorului real al economiei în sensul clasic al noţiunii de creditare. Unele bănci au folosit aşa-numitele metode individuale, cu un întreg set de „caracteristici”. Acordând împrumuturi pe termen mediu sau chiar lung băncile au recurs la o procedură tacită de „refinanţare”, care, de regulă, exclude rambursarea împrumuturilor. Acum, când s-au intensificat cerinţele faţă de calitatea managementului băncii, când regulatorul supraveghează procesul de creditare mult mai strict, situaţia s-a schimbat radical. Sunt de acord că nu este posibil să acorzi un credit pentru cinci ani, iar timp de trei ani şi jumătate să primeşti doar dobânda, iar rambursarea propriu-zisă a creditului să o laşi pentru ultimul an şi jumătate. Acest factor, de rând cu alte motive, a contribuit la o creditare excesivă, care nu se atestă în prezent.
Trebuie să atragem atenţie şi asupra prezenţei în sectorul real al economiei a unui astfel de fenomen cum ar fi scăderea ritmului de solicitare a resurselor creditare, precum şi încetinirea care se observă la capitolul finanţării proiectelor de investiţii ale mediului de afaceri.
– În cazul MAIB, probabil, cota acestor împrumuturi a fost mică, judecând după faptul că banca a evitat o reducere dramatică a portofoliului?
– Întotdeauna abordăm cu stricteţe calitatea creditării. Până în prezent, de exemplu, din totalul portofoliului nostru de credite, aproximativ 40% au o perioadă de scadenţă până la douăsprezece luni. Acest lucru indică asupra calităţii sporite a creditării, a unei prognoze competente a riscurilor şi unui circuit financiar înalt al resurselor. Datorită acestei abordări a MAIB faţă de împrumuturi, reducem în mod constant rata creditelor neperformante. La 31 decembrie 2017, volumul lor a constituit 11,58%, iar în cadrul sistemului bancar acest indicator era la nivelul de 18,38%. Datele primului trimestru de activitate al anului 2018 arată că am diminuat aceste împrumuturi, iar cota lor în portofoliul de credite a scăzut până la 10,37%.
– Putem spune că cerinţele prea stricte ale Băncii Naţionale influenţează asupra „creditelor neperformante”?
– Fără îndoială, Banca Națională este acum mult mai strictă în ceea ce priveşte evaluarea analizei de risc a creditelor acordate de băncile comerciale. Este corect şi important din punct de vedere a îmbunătăţirii calităţii băncilor. Nu sunt de acord cu afirmaţiile că indicatorii sunt nesatisfăcători din cauza exigenţelor sporite ale BNM. Lucrurile trebuie privite în ansamblu, luând în consideraţie şi clienţii băncilor, care în ultimii 20 de ani s-au deprins cu o astfel de politică de creditare.
Exemplul băncii noastre arată că mulți clienţi nu au aprobat întotdeauna şi nu au fost de acord cu îndemnurile şi recomandările noastre privind capitalizarea afacerii lor. Acum, ei analizează aceste lucruri altfel, în special, apreciază existenţa unor „airbaguri”, care îi ajută să facă faţă crizelor financiare. Şi deşi sfaturile noastre, oferite acum 10-15 ani, nu le-au permis să obţină dividende în fiecare an, acum ei se simt încrezători pe piaţă.
– Reiese că în prezent clienţii sunt recunoscători MAIB pentru faptul că banca ia forţat să îmbunătăţească situaţia financiară a afacerii?
– Da, există astfel de exemple. Îmi amintesc cum clienţii corporativi au reacţionat ambiguu la astfel de recomandări, neînţelegând probabil pe deplin de ce ar trebui să capitalizeze afacerile. Dar, treptat, au înţeles cât de important şi util este acest lucru pentru activitatea lor. În acest sens, bancherul se aseamănă cu medicul care, înainte de a stabili diagnoza unui pacient, trebuie să cunoască aproape totul despre starea lui fizică. În mod similar, noi trebuie să aflăm toate detaliile afacerii clientului, pentru ca oferind consultanţă profesionistă la timp şi acordând suport financiar bancar suficient, să obţinem un rezultat bun, iar cel mai important, să evităm situaţiile, când şi omul de afaceri, şi bancherul, ambii pot rămâne în pierdere.
