Declarația a fost făcută de către Octavian Armașu, Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei (BNM), în cadrul unui interviu acordat revistei Profit. Vă prezentăm în continuare un fragment din acesta. 

Profit: Dle Armaşu, cum pot trece la plăţile fără numerar instituţiile de stat, cele financiare şi populaţia, diminuând utilizarea banilor cash în circulaţie şi majorând volumele plăţilor electronice comode?

Octavian Armașu: Banca Naţională depune multiple eforturi pentru a crea condiţiile necesare stimulării interesului populaţiei pentru plăţile fără numerar. În acest sens, există soluţii variate pe care banca centrală le studiază în scopul materializării lor în beneficiul societăţii. Rezultatele asistenţei tehnice primite din exterior, dar şi analiza efectuată de Banca Naţională asupra situaţiei din Republica Moldova, denotă că evoluţia plăţilor fără numerar este strâns legată de nivelul de bancarizare a populaţiei şi de nivelul educaţiei financiare a consumatorilor, dar şi a antreprenorilor.

În această ordine de idei, voi menţiona că sectorul bancar, implicat în prezent într-un amplu proces de reformă, şi-a redobândit credibilitatea. Crearea unui cadru legal care asigură transparentizarea acţionariatului băncilor, supravegherea lor conform standardelor internaţionale şi atragerea investitorilor de calitate reflectă un sector bancar sigur şi sănătos, indispensabil creşterii nivelului de bancarizare.

De asemenea, BNM, dar şi băncile licenţiate desfăşoară proiecte de educaţie financiară destinate publicului larg, cu finalitatea incluziunii financiare. Trecerea treptată la plăţile electronice este un proces inevitabil, care necesită timp. Avantajul de primă importanţă, care le face atractive pentru populaţie, este că soluţiile de achitare fără numerar sunt comode, simple şi sigure.

– Cine joacă în acest sens rolul principal, cine pe cel secundar şi de ce?

– Acest subiect presupune conlucrarea strânsă a autorităţilor cu mediul privat pentru a înţelege şi a proteja interesele tuturor părţilor, dar şi pentru a asigura un cadru normativ omogen în toate domeniile: fiscal, al plăţilor, antreprenorial etc.

În context, a fost creat un grup de lucru interdepartamental, format din reprezentanţii Băncii Naţionale a Moldovei, Ministerului Finanţelor, inclusiv ai Serviciului Fiscal de Stat, precum şi ai Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale. Activitatea acestuia s-a materializat în elaborarea unui proiect de lege aferent promovării plăţilor fără numerar şi combaterii economiei subterane.

– BNM a aprobat recent o hotărâre, care va contribui la reducerea tarifului în cazul plăţilor populaţiei faţă de buget în sistemul MPay. Cu cât noul tarif va fi mai mic faţă de cel actual?

– Într-adevăr, BNM, în urma consultărilor publice, a aprobat o hotărâre ce vizează stabilirea valorilor maxime ale comisioanelor interbancare la plăţile cu carduri, aplicate de prestatorii de servicii de plată, şi ale comisioanelor pentru operaţiunile de plată ce presupun utilizarea sistemului automatizat de plăţi interbancare (SAPI). Reglementările preconizate constituie un pas important  în promovarea plăţilor fără numerar. De asemenea, modificările operate au drept scop optimizarea cheltuielilor din bugetul de stat şi generarea beneficiilor atât pentru comercianţi, cât şi pentru consumatori.

Astfel, pentru comisioanele aplicate de prestatorii de servicii de plată la plăţile guvernamentale efectuate cu cardurile de plată, BNM a stabilit un plafon de 0,5% per operaţiune.

Banca Naţională ţinteşte să majoreze numărul plăţilor efectuate cu cardurile, astfel reducând şi costurile per tranzacţie şi pentru operatori. Totodată, intenţionăm să dăm un imbold operatorilor să-şi optimizeze costurile operaţionale.

De asemenea, BNM a stabilit valorile maxime pentru comisioanele la operaţiunile prin SAPI, încurajând în acest mod executarea ordinelor de plată în format electronic faţă de ordinele de plată pe suport de hârtie.

– Ce măsuri stimulative din punctul de vedere al regulatorului trebuie să aplice statul pentru a majora plăţile electronice?

– Practica internaţională ne-a dat exemple elocvente în acest sens, cum ar fi facilităţile fiscale pentru antreprenorii care acceptă plăţi fără numerar, loteriile fiscale pentru consumatori, limitarea comisionului interbancar ca o stimulare pentru comercianţi. Unele din aceste măsuri s-au dovedit a fi eficiente, iar altele mai puţin eficiente. Este cert că fiecare măsură necesită a fi adaptată la particularităţile pieţei locale şi la specificul statului în care este aplicată.

– Cui îi revine rolul principal – Băncii Naţionale, băncilor, centrelor de decontare sau sistemelor VISA şi Mastercard?

– Subiectul respectiv creează loc de dialog între toţi cei menţionaţi. Banca Naţională însă este autoritatea de reglementare şi supraveghere cu atribuţia de a reprezenta inclusiv interesele statului şi cele ale populaţiei, fapt ce presupune o responsabilitate sporită.

Totodată, doresc să asigur operatorii că vom căuta o soluţie echilibrată, astfel încât să obţinem rezultatul scontat – creşterea numărului de tranzacţii efectuate prin instrumente de plată fără numerar.

– Cum arată în ultimii ani statistica plăţilor fără numerar din Republica Moldova? Ce puteţi spune, comparând volumele respective cu alte ţări din regiune?

– Pe parcursul anului 2018, prin intermediul cardurilor emise de prestatorii de servicii de plată din Republica Moldova au fost efectuate plăţi fără numerar în valoare de 12,3 mlrd. lei, cu 38% mai mult comparativ cu anul 2017.

Totodată, accentuăm că valoarea plăţilor fără numerar cu cardurile emise în Republica Moldova a înregistrat o creştere pe parcursul ultimilor 5 ani. Astfel, valoarea plăţilor fără numerar s-a majorat de peste 3,5 ori – de la 3,5 mlrd. lei în anul 2014 la 12,3 mlrd. lei în anul 2018. Valoarea medie a unei plăţi fără numerar efectuate cu cardurile emise în Republica Moldova constituie pentru anul 2018 circa 364 lei (≈18 euro). Pentru comparaţie, în România acest indicator constituie circa 30 euro, iar în Ucraina 13 euro.

De asemenea, în anul 2018, în medie fiecare locuitor al Republicii Moldova a efectuat plăţi fără numerar cu cardurile de plată în valoare de circa 170 euro. De asemenea, conform datelor disponibile, în România valoarea medie a plăţilor fără numerar efectuate cu cardul de către un locuitor a constituit 700 euro în anul 2017, iar în Ucraina circa 618 euro.

Interviul integral îl puteți accesa pe profit.md.

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) a decis, cu vot unanim, să majoreze cu 0,5 puncte procentuale rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt până la 7,5% anual.

Astfel, BNM continuă să promoveze măsuri de diminuare a presiunilor inflaționiste, în condițiile unei creșteri persistente a cererii agregate. Aceasta este determinată de sporirea ritmurilor de creștere a salariilor, pensiilor și a altor venituri ale populației din prima jumătate a anului 2019, precum și de creșterea creditelor de consum.

Potrivit prognozelor, pe parcursul primelor două trimestre, cererea agregată se va diminua și, începând cu trimestrul II 2020, inflația va scădea.

Evoluția inflației este, de asemenea, influențată de majorarea prețurilor internaționale la produsele alimentare și a celor reglementate, precum și de politica stimulativă a ratelor dobânzilor la credite și depozite, care alimentează consumul.

Majorarea ratei de bază va contribui și la stabilizarea cursului valutar al monedei naționale, descurajând, totodată, intermedierea financiară în valută.

În aceeași ședință, s-a decis și majorarea ratelor de dobândă la creditele overnight cu 0,5 puncte procentuale, până la 10,5% anual. Aceeași mărire este aplicată la depozitele overnight – de la 4% până la 4,5% anual.

Norma rezervelor obligatorii din mijloace atrase în lei moldovenești și în valută neconvertibilă este menținută la nivelul actual de 42,5% și, respectiv, de 17% din baza de calcul.

BNM va monitoriza și va anticipa în continuare evoluțiile macroeconomice interne și externe, riscurile și incertitudinile asociate evoluției inflației pe termen scurt și mediu.

Următoarea ședință cu privire la politica monetară va avea loc pe data de 11 septembrie 2019.

Banca Națională a Moldovei a aprobat un nou președinte al Comitetului de Direcție (organul executiv) al Mobiasbancă – Laszlo Diosi, anunță un comunicat al instituției.

De asemenea BNM a aprobat și un nou membru al Consiliului băncii – Zoltan Major.

Laszlo Diosi (foto), în ultimii 13 ani a activat în funcția de membru și conducător al organului executiv în cadrul OTP Bank România S.A.

Conform wall-street.ro, Laszlo Diosi și-a început cariera în OTP Bank România în ianuarie 2005, în poziția de director general adjunct, iar 2 ani mai târziu (în mai 2007) a preluat funcția de CEO și președinte al consiliului de administrație.

Zoltan Major, pe parcursul ultimilor 10 ani, a activat în sectorul bancar european, ocupând funcții manageriale de nivel mediu și superior, inclusiv funcții de membru al organelor de conducere în cadrul OTP Group și alte bănci.

Astfel, noii membri ai organului de conducere a Mobiasbancă aprobați de BNM dispun de competențele necesare pentru administrarea băncii în conformitate cu responsabilitățile încredințate.