Guvernul Republicii Moldova a aprobat un pachet de modificări legislative care vizează simplificarea administrării afacerilor și atragerea profesioniștilor internaționali, anunță Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării.

Principalele măsuri includ:

•  Reglementarea activității nomazilor digitali, care vor putea obține drept de ședere în Moldova pentru o perioadă de până la doi ani, cu posibilitatea de prelungire. Autoritățile estimează că anual peste 1.500 de nomazi digitali vor alege Moldova, generând un impact economic de aproximativ 280 milioane lei;
• Promovarea utilizării caselor de marcat virtuale și a bonului fiscal electronic (eBon), pentru a reduce costurile IMM-urilor și a încuraja comerțul electronic, inclusiv în zonele rurale;
• Facilitarea integrării cu platforme internaționale de plată precum Stripe, PayPal și Revolut. Totodată, se elimină sancționarea pentru nerepatrierea valutei până la plafonul de 100.000 lei, sprijinind astfel afacerile locale;
• Permiterea retragerii de numerar prin POS-uri în mediul rural, pentru sume de până la 1.000 lei, ca măsură de creștere a incluziunii financiare;
• Extinderea Centrelor unificate de servicii publice, prin implicarea prestatorilor privați (telecomunicații, plăți, poștă, notariat) și simplificarea procesului de înregistrare a companiilor prin schimb automatizat de date între instituții.

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării precizează că aceste măsuri sprijină transformarea digitală și dezvoltarea unui climat de afaceri mai accesibil și mai competitiv.

Clauze abuzive, dobânzi netransparente și comisioane ascunse – acestea sunt doar câteva dintre provocările pe care le pot întâlni consumatorii de credite de consum în Republica Moldova. Subiectul a fost abordat într-un club de presă organizat de Expert-Grup pe 24 aprilie, cu participarea reprezentanților Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF), jurnaliștilor și organizațiilor din domeniul protecției consumatorilor.

Președintele CNPF, Dumitru Budianschi, a subliniat că protecția consumatorilor de servicii financiare ar trebui să înceapă de la conceperea produselor, nu doar în etapa post-vânzare. El a accentuat importanța unui cadru de reglementare care să pună în prim-plan interesul consumatorului și să prevină riscurile de supraîndatorare.

Vicepreședintele instituției, Adrian Gheorghiță, a menționat că autoritatea supraveghează inclusiv comunicarea comercială a instituțiilor de creditare și a identificat mesaje publicitare înșelătoare sau incomplete privind costurile reale ale produselor financiare. El a vorbit și despre inițiativa legislativă „Consolidarea cadrului de protecție a drepturilor consumatorilor de servicii financiare”, aflată în proces de elaborare.

Pe lângă reglementare, discuțiile au vizat și rolul societății civile în apărarea drepturilor consumatorilor. Participanții au remarcat lipsa unei prezențe consolidate a asociațiilor de consumatori în spațiul public și au subliniat necesitatea sprijinirii acestor inițiative.

Centrul European al Consumatorului din Moldova (ECCM) a reafirmat disponibilitatea de a sprijini consumatorii în procesul de informare și în demersuri legate de drepturile lor în raport cu instituțiile financiare.

Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului „Consolidarea cadrului de protecție a consumatorului în Republica Moldova”, susținut de Uniunea Europeană și Fundația Soros Moldova.

Echipa bancamea.md a fost curioasă să afle ce se întâmplă, în mod concret, atunci când oamenii decid să-și retragă de urgență economiile din bancă — fie din motive personale, fie pe fondul unui context economic sau politic tensionat. Pentru a înțelege mai bine cum funcționează lucrurile, l-am întrebat pe Eugen Ghilețchi, expert în finanțe și piețe de capital, care ne-a oferit câteva repere utile.

 „Dacă mijloacele bănești se retrag de urgență dintr-un cont curent, aceștia, de regulă, pot fi accesați imediat, fără penalități sau comisioane. Este exact motivul pentru care este important ca cel puțin o parte din fondul de rezervă să fie păstrat în active lichide – economii care pot fi transformate rapid în numerar”, explică Eugen Ghilețchi.

Un cont curent sau un cont de economii flexibil oferă acces rapid, dar dobânzile sunt aproape inexistente. În schimb, depozitele la termen vin cu un randament ceva mai bun, dar implică limitări în caz de retragere anticipată.

 „Dacă banii se află într-un depozit la termen, retragerea urgentă poate duce la pierderea dobânzii acumulate sau chiar la aplicarea unor penalități. Aceste instrumente sunt mai potrivite pentru obiective financiare pe termen mediu, nu pentru situații de urgență”, spune expertul.

Dar ce se întâmplă dacă mulți oameni retrag simultan banii din conturi? Pot apărea efecte la nivel de sistem, cum este fenomenul cunoscut sub numele de panică bancară (bank run). În astfel de situații, chiar și băncile sănătoase pot întâmpina dificultăți, deoarece banii deponenților nu sunt păstrați integral în numerar, ci sunt investiți și reintegrați în circuitul economic.

 „În Republica Moldova, nu am avut în istoria recentă vreo panică bancară care să pună în pericol sistemul financiar. Nici în timpul pandemiei, nici la începutul războiului din Ucraina nu s-au înregistrat retrageri suficient de masive care să creeze riscuri sistemice, chiar dacă în câteva instanțe am văzut cozi la bancomate sau la ghișeele băncilor.”, adaugă Ghilețchi.

În prezent, băncile din Moldova dispun de rezerve solide de lichiditate, iar cadrul de reglementare obligă instituțiile financiare să fie pregătite pentru astfel de scenarii. Sistemul este stabil, iar fondurile clienților sunt gestionate cu prudență.