Potrivit unei analize realizate de IDATA, pe baza datelor Biroului Național de Statistică, cheltuielile medii lunare de consum ale gospodăriilor din Republica Moldova au crescut semnificativ în perioada 2019–2024.

Dacă în 2019 acestea constituiau în medie 2.786 lei, în 2024 au ajuns la 4.407 lei – o majorare de aproape 60% în doar cinci ani.

Evoluția anuală arată astfel:

• 2019: 2.786,6 lei
• 2020: 2.788,9 lei
• 2021: 3.039,7 lei
• 2022: 3.712,0 lei
• 2023: 4.248,7 lei
• 2024: 4.407,4 lei

Creșterea a devenit accelerată începând cu 2022, odată cu valul inflaționist. Rata anuală a inflației a fost de 4,7% în 2023 și se estimează la 7% pentru 2024, ceea ce explică în parte scumpirile tot mai vizibile la produsele alimentare, facturi și alte bunuri de consum.

Salariul mediu lunar exprimat în euro a înregistrat o creștere semnificativă în Republica Moldova în perioada 2020–2024, potrivit unei analize realizate de compania IDATA – cercetare, analiză date, consultanță, în baza datelor oficiale publicate de Biroul Național de Statistică.

Dacă în anul 2020 salariul mediu era de 397 EUR, acesta a crescut la:

• 462 EUR în 2021;
• 501 EUR în 2022;
• 626 EUR în 2023 (+20% față de anul precedent);
• 694 EUR în 2024, cel mai înalt nivel din ultimii cinci ani.

În total, salariul mediu a crescut cu 297 euro în 5 ani, ceea ce înseamnă o majorare de peste 75%.

Creșterea accelerată a fost marcată în 2023, cu un avans de peste 20% față de anul precedent, atingând 626 EUR. În 2024, salariul mediu a ajuns la 694 EUR lunar, cel mai ridicat nivel din ultimii cinci ani.

 Potrivit IDATA, rămâne deschisă întrebarea: această evoluție se reflectă cu adevărat într-o creștere a nivelului de trai în Republica Moldova?

În 2024, întreprinderile mici și mijlocii (ÎMM) au continuat să domine peisajul economic al Republicii Moldova, reprezentând 99,2% din totalul companiilor raportoare, potrivit datelor raportate de Biroul Național de Statistică (BNS). Cu toate acestea, contribuția lor la veniturile totale din vânzări a fost de doar 46,1%, generând peste 308 miliarde de lei – în creștere cu 7,7% față de anul precedent, conform unei analize publicate de Mold-street.com.

Comerțul domină numeric, imobiliarele profitabilitatea
Majoritatea ÎMM-urilor activează în comerț – peste 21.700 de companii, adică o treime din total. Urmează agricultura, silvicultura și pescuitul (circa 6.000 de întreprinderi), apoi industria prelucrătoare și domeniile profesionale, științifice și tehnice (aproximativ 5.200 de companii).

Cu toate acestea, cele mai profitabile afaceri mici sunt cele din sectorul tranzacțiilor imobiliare. În 2024, aceste ÎMM-uri au obținut un profit înainte de impozitare de 2,72 miliarde de lei la venituri de 7,35 miliarde – echivalentul a 37 bani profit pentru fiecare leu încasat.

În special se remarcă întreprinderile mikro din imobiliare, care la o cifră de afaceri de 3,84 miliarde lei au generat un profit de 1,78 miliarde lei.

Alte domenii rentabile
Un nivel comparabil de profitabilitate se înregistrează și în rândul ÎMM-urilor cu activități profesionale, științifice și tehnice, care au raportat un profit de 2,11 miliarde lei la venituri de circa opt miliarde.

În schimb, afacerile din informații și comunicații sunt de două ori mai puțin profitabile decât cele imobiliare. Industria prelucrătoare și comerțul – de cinci ori, iar agricultura – de șapte ori mai puțin profitabile.

Sectorul cel mai puțin rentabil
Cele mai slabe rezultate au fost înregistrate în domeniul distribuției apei, salubrizare și gestionare a deșeurilor. Aici, la venituri de 1,68 miliarde lei, profitul înainte de impozitare a fost de doar 18 milioane lei – adică puțin peste 1 ban pentru fiecare leu câștigat, de 33 de ori mai puțin decât în imobiliare.

Productivitate în creștere
Venitul mediu anual per ÎMM a fost de aproximativ 4,5 milioane lei, iar venitul per salariat a depășit 865.000 lei – cu 6,5% mai mult decât în 2023. ÎMM-urile au angajat în medie aproape 356.000 de persoane, adică circa două treimi din totalul forței de muncă din întreprinderile moldovenești.

În perioada ianuarie–martie 2025, Serviciul Fiscal de Stat a verificat cum companiile declară și achită TVA-ul. A fost analizată corectitudinea facturilor fiscale și diferențele dintre ce declară furnizorii și clienții lor în declarațiile de TVA.

Ce a făcut Fiscul:

• A trimis 14.877 de notificări privind diferențele în declarațiile de TVA;
• A mers în vizite fiscale sau a chestionat 1286 de firme;
• A înregistrat 20 de firme noi ca plătitori TVA.

Ce rezultate au apărut:

• Suma TVA-ului ce urma să fie dedus a fost redusă cu 34,08 milioane lei;
• Au fost declarate suplimentar 7,45 milioane lei, bani care intră direct în bugetul statului.

Pentru antreprenori, asta înseamnă că Fiscul devine tot mai atent la modul în care este gestionat TVA-ul. Dacă facturile nu sunt corect declarate sau sunt diferențe între ce raportezi tu și partenerii tăi, riști controale și obligații suplimentare de plată.