Sectorul bancar din Republica Moldova traversează una dintre cele mai solide perioade din ultimul deceniu, confirmă Dorel Noroc, președintele Asociației Băncilor din Moldova, într-un interviu acordat Monitorului Fiscal.

Potrivit acestuia, sistemul bancar este „solid, transparent, bine capitalizat și într-un proces accelerat de digitalizare”. La 30 septembrie 2025, activele totale au ajuns la 181,1 miliarde lei, iar depozitele populației și companiilor au urcat la peste 137 miliarde lei — nivel care confirmă încrederea clienților în instituțiile financiare. Rata fondurilor proprii rămâne ridicată, 25,2%, de peste două ori mai mare decât limita minimă de reglementare.

Creditarea a avansat într-un ritm accelerat: volumul total al împrumuturilor a crescut de la 63 miliarde lei (2023) la aproape 100 miliarde lei în 2025, ceea ce înseamnă finanțare mai accesibilă pentru gospodării și companii. Programul „373” devine un motor important pentru IMM-uri, cu peste 1 400 de credite acordate în valoare totală de 4,2 miliarde lei.

Digitalizarea rămâne una dintre cele mai vizibile transformări. Aplicațiile mobile bancare permit deja deschiderea contului, accesarea creditelor și efectuarea plăților la distanță, inclusiv de către diaspora. Sistemul MIA a schimbat modul în care circulă banii: peste 12,5 milioane de plăți instant procesate în 2025, iar SEPA a redus semnificativ costurile transferurilor în euro, aducând Moldova pe aceeași „autostradă” de plăți ca statele UE.

Printre provocările următoare se numără creșterea intermedierii financiare, reducerea economiei informale, întărirea securității cibernetice și adaptarea la prioritățile europene în domeniul verde și digital.

În mesajul către clienți, Dorel Noroc subliniază siguranța depozitelor și încurajează utilizarea soluțiilor digitale și dialogul deschis cu banca, pentru a construi o relație financiară pe termen lung.

Guvernul a decis să prelungească până la 31 decembrie 2026 mecanismul care oferă scutiri de taxe la import pentru moldovenii ce revin cu traiul permanent în țară.

 Măsura îi ajută pe cei din diaspora să-și aducă bunurile personale și un autovehicul fără a plăti taxe vamale.

De facilități pot beneficia persoanele cu vârsta de peste 18 ani, care au cetățenia Republicii Moldova și au locuit în străinătate cel puțin 36 de luni în ultimii cinci ani. Este necesar și un permis de ședere valabil în țara în care au locuit.

În cazul importului unui automobil, acesta trebuie să aibă maximum 10 ani vechime, o valoare de până la 550.000 lei și o capacitate cilindrică ce nu depășește 3000 cm³. Beneficiarul trebuie să dețină permis de conducere pentru categoria respectivă.

Mașina adusă în regim preferențial nu poate fi vândută, donată sau transmisă altcuiva timp de trei ani de la import.

Guvernul promovează un proiect de lege care introduce mai multe modificări fiscale pentru mediul antreprenorial și pentru contribuabili, cu scopul de a susține investițiile și de a simplifica procesele de conformare fiscală.

 Documentul urmează să fie votat în Parlament, iar prevederile ar urma să se aplice din 1 ianuarie 2026.

Proiectul prevede menținerea în anul 2026 a zero cote la impozitul pe venit pentru profitul nedistribuit, valabilă pentru companiile cu cifra de afaceri de până la 100 milioane lei și cel mult 249 angajați, cu unele excepții.

Principalele modificări propuse

• Majorarea plafonului pentru deducerea cheltuielilor de studii și perfecționare profesională până la 20.000 lei anual pentru persoane fizice. Deducerea va putea fi aplicată și pentru propria formare profesională, nu doar pentru copii.

• Acordarea dreptului agenților economici producători de energie regenerabilă să deducă cheltuielile pentru instalațiile transmise cu titlu gratuit operatorului de sistem, dacă contribuie la racordare și livrare.

• Creșterea pragului de înregistrare ca plătitor TVA la 1,5 milioane lei, față de actualul 1,2 milioane lei, măsură ce ar reduce presiunea administrativă asupra IMM-urilor.

• Pentru producătorii agricoli sunt revizuite condițiile de rambursare a TVA. Rambursarea va putea fi solicitată pentru sumele reflectate în declarația TVA din perioada fiscală decembrie 2024.

22 decembrie 2025 este termenul-limită pentru depunerea cererilor de compensare a creșterii prețului la energia electrică pentru întreprinderile din Republica Moldova, anunță Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA). Măsura vizează finalizarea Programului de compensare aflat în etapa ultimelor procesări și plăți.

Potrivit instituției, data-limită permite procesarea tuturor solicitărilor astfel încât transferurile către beneficiari să fie efectuate până la 31 decembrie 2025, conform procedurilor oficiale. După expirarea termenului nu vor mai fi admise cereri noi, iar documentațiile neconforme nu vor mai putea fi corectate. Antreprenorii sunt îndemnați să verifice cu atenție datele introduse înainte de depunere.

Criteriile de eligibilitate și pașii necesari depunerii sunt disponibili în Ghidul solicitantului, iar cererile se depun online prin aplicația EVO sau platforma MCabinet, modulul „Compensații”.

Situația plăților aprobate

În perioada ianuarie – noiembrie 2025, ODA a evaluat și aprobat peste 3.500 de cereri ale companiilor din industria prelucrătoare. Din totalul de 130,7 milioane lei acceptați pentru compensare:

• 128,2 milioane lei au fost deja achitați beneficiarilor;

• aproximativ 2,4 milioane lei urmează a fi transferați în perioada imediat următoare.

Tariful la energia electrică ar putea crește, în condițiile în care Republica Moldova a fost nevoită să recurgă recent la energie de avarie, accesată în regim de urgență și achitată la preț stabilit ulterior. Informația a fost prezentată de ministrul Energiei, Dorin Junghietu, potrivit Realitatea.md.

„Nu este energie cumpărată comercial, este energie accesată în situații de urgență, iar prețul se formează ulterior. Dacă vom apela mai mult la energia de avarie, asta poate crea condiții pentru creșterea tarifelor”, a declarat ministrul.

Junghietu a precizat că Moldova este conectată la sistemul electroenergetic ucrainean sincronizat cu rețeaua europeană ENTSO-E, iar instabilitățile recente au fost generate de atacuri asupra infrastructurii energetice din Ucraina. În aceste situații, sprijinul temporar din România a contribuit la stabilizarea sistemului.

Dezechilibrele au apărut atât din cauza capacității insuficiente de interconexiune comercială, cât și a diferențelor dintre consumul real și cel prognozat, ceea ce a făcut necesară intervenția prin energie de avarie.