În anul 2026, angajații din Republica Moldova vor avea aproximativ 247 de zile lucrătoare, din totalul de 365 de zile ale anului, restul de 118 zile fiind nelucrătoare, incluzând weekendurile și sărbătorile legale.

Potrivit delucru.md, anul 2026 va include 13 zile libere legale, dintre care 10 vor cădea în timpul săptămânii, oferind oportunități pentru mini-vacanțe și perioade extinse de odihnă. Anul va începe joi, 1 ianuarie, iar printre sărbătorile legale se numără Anul Nou, Paștele, Paștele Blajinilor și Crăciunul.

Zilele libere legale din 2026 sunt:

• 1 ianuarie (joi) – Anul Nou;
• 7 și 8 ianuarie (miercuri și joi) – Crăciunul pe stil vechi;
• 8 martie (duminică) – Ziua Internațională a Femeii;
• 12 aprilie (duminică) – Paștele;
• 13 aprilie (luni) – A doua zi de Paște;
• 20 aprilie (luni) – Paștele Blajinilor;
• 1 mai (vineri) – Ziua Muncii;
• 9 mai (sâmbătă) – Ziua Victoriei;
• 1 iunie (luni) – Ziua Copilului;
• 27 august (joi) – Ziua Independenței;
• 31 august (luni) – Ziua Limbii Române;
• 25 decembrie (vineri) – Crăciunul pe stil nou.

În plus, în anumite localități se vor acorda zile libere cu ocazia hramurilor locale, conform deciziilor autorităților publice locale.

Codul Muncii al Republicii Moldova prevede că durata normală a timpului de muncă este de 8 ore pe zi, respectiv 40 de ore pe săptămână.

Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA), cu sprijinul Guvernului Republicii Moldova și al partenerilor de dezvoltare, își va relansa apelurile de finanțare nerambursabilă după aprobarea bugetului instituției pentru anul 2026.

Potrivit ODA, aprobarea bugetului este estimată pentru sfârșitul lunii ianuarie – începutul lunii februarie 2026, etapă necesară pentru asigurarea funcționării sustenabile a instituției și a unui proces transparent de gestionare a resurselor publice.

După finalizarea acestei etape, vor fi relansate apelurile de granturi în cadrul mai multor programe de suport financiar nerambursabil, inclusiv: Programul de susținere a inovațiilor digitale și startup-urilor tehnologice, Programul de Susținere a Antreprenoriatului Feminin, Programul de sprijin al micilor producători, Programul de dezvoltare a IMM-urilor în domeniul turismului, instrumentul CREȘTEM IMM, precum și programe dedicate creșterii competitivității producătorilor locali și integrării acestora în lanțurile valorice.

Alte instrumente de finanțare urmează să fie lansate pe parcursul anului 2026.

În acest context, ODA încurajează antreprenorii să urmărească comunicările oficiale ale instituției și să utilizeze perioada următoare pentru clarificarea planurilor de investiții și a direcțiilor de dezvoltare.

În anul 2025, prin instrumentele de suport financiar nerambursabil gestionate de ODA au fost acceptate spre finanțare 810 proiecte antreprenoriale, valoarea totală a granturilor aprobate fiind de 346,4 milioane de lei.

Finanțările acordate au generat investiții totale în economie de 653,3 milioane de lei, prin combinarea fondurilor din bugetul de stat cu sprijinul partenerilor de dezvoltare.

Totodată, prin aceste programe au fost menținute 10.374 de locuri de muncă, iar alte 5.073 sunt planificate pentru a fi create, impactul finanțării nerambursabile reflectându-se direct asupra mediului de afaceri și a forței de muncă.

Declararea și achitarea TVA pentru energie electrică, gaze naturale și serviciile aferente au fost simplificate printr-un nou regim fiscal aplicabil din 2026, care clarifică modul de raportare și aplicarea taxării inverse. Modificările au fost anunțate de Serviciul Fiscal de Stat.

Noile reguli vizează achizițiile efectuate atât de la furnizori rezidenți, cât și de la nerezidenți, pentru gaze naturale, energie electrică, energie termică, energie utilizată pentru răcire, precum și pentru serviciile de acces, transport și distribuție prin rețelele energetice.

Potrivit autorității fiscale, simplificarea constă în delimitarea clară a operațiunilor supuse taxării inverse, uniformizarea modului de completare a Declarației privind TVA și eliminarea interpretărilor neuniforme privind raportarea produselor energetice și a serviciilor conexe.

De asemenea, au fost incluse cerințe noi privind declararea importurilor, procurărilor și serviciilor de acces la rețelele energetice obținute de la nerezidenți, în conformitate cu Legea nr. 139/2025. Ajustările permit reflectarea corectă a obligațiilor fiscale pentru comercianții de energie electrică și gaze naturale.

Lista comercianților care pot beneficia de regimul de taxare inversă, precum și informațiile detaliate privind TVA, sunt disponibile în catalogul de date deschise privind TVA, publicat de Serviciul Fiscal de Stat.

Începând cu 1 ianuarie 2026, persoanele care lucrează pe cont propriu pot activa oficial în baza Legii freelancerilor, un nou regim fiscal special destinat activităților independente, potrivit Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, citat de bancamea.md.

Noua lege se adresează persoanelor fizice care prestează servicii în domenii precum IT, design, fotografie, arhitectură, consultanță, meșteșugărit sau servicii de curățenie, fiind incluse circa 40 de tipuri de activități eligibile.

Regimul prevede un impozit unic de 15% pentru venituri anuale de până la 1,2 milioane de lei, iar pentru sumele care depășesc acest plafon se va aplica cota de 35%. Impozitul include principalele obligații fiscale: impozitul pe venit, contribuțiile de asigurări sociale și medicale.

Un avantaj major îl constituie simplificarea administrativă. Freelancerii se vor putea înregistra gratuit, de regulă online, prin portalul ASP, aplicația EVO sau cu suportul băncilor comerciale, iar evidența fiscală va fi gestionată automat, fără necesitatea unei contabilități clasice.

Totodată, persoanele înregistrate vor beneficia de acces la sistemul public de pensii, asigurare medicală și alte prestații sociale, menținând în același timp flexibilitatea muncii independente.

Tensiunile din Venezuela nu sunt doar un subiect de geopolitică îndepărtată, ci pot avea efecte rapide asupra economiilor mici, inclusiv asupra Republicii Moldova, prin prețuri mai mari și presiuni suplimentare asupra sistemului financiar. Potrivit unei analize publicate de Logos Press, miza reală nu este petrolul extras astăzi, ci controlul viitor asupra finanțării, logisticii și fluxurilor de plăți globale.

Conform sursei citate mai sus, Statele Unite nu urmăresc câștiguri rapide din exploatarea resurselor, ci impunerea regulilor financiare pe termen lung: cine investește, prin ce bănci se fac plățile și ce monedă domină tranzacțiile. Acest tip de presiune se manifestă mai ales prin infrastructura financiară – sisteme de plăți, asigurări și lanțuri logistice.

Analiza mai arată că orice instabilitate pe piața petrolului se transmite rapid către țări dependente de importuri, inclusiv Moldova. Formula este simplă: cotațiile internaționale influențează prețurile interne la carburanți, cu impact direct asupra transportului, agriculturii și cheltuielilor zilnice ale populației.

Totodată, potrivit sursei, noile valuri de sancțiuni și fragmentarea sistemului financiar global duc la reguli mai dure pentru bănci. Pentru o piață mică precum cea moldovenească, acest lucru se traduce prin transferuri mai costisitoare, verificări suplimentare și proceduri mai greoaie pentru persoane fizice și companii.