Începând cu 12 ianuarie 2026, maib lansează a noua emisiune de obligațiuni corporative din cadrul celui de-al III-lea program de ofertă publică. Subscrierea este deschisă până la 2 februarie 2026, inclusiv.

Potrivit anunțului băncii, sunt disponibile 7.500 de obligațiuni, cu o valoare totală de 150 milioane lei, fiecare având o valoare nominală de 20.000 lei. Rata dobânzii pentru primul an de circulație este de 6,57%, formată din rata de referință de 5,57% la care se adaugă o marjă fixă de 1%, aplicabilă obligațiunilor de clasa a VI-a.

Condiții și avantaje pentru investitori

maib subliniază că obligațiunile corporative oferă un cupon mai atractiv comparativ cu alte instrumente de economisire, precum și posibilitatea de răscumpărare benevolă, parțială sau totală, la valoarea nominală, în limita a 250 de obligațiuni per emisie. Cererea de răscumpărare poate fi depusă la orice unitate maib în timpul cuponului III dintr-un trimestru, până la data plății acestuia.

Totodată, obligațiunile vor fi admise la tranzacționare pe piața secundară a Bursei de Valori a Moldovei, emisiunea fiind realizată prin intermediul unui participant profesionist pe piața de capital.

Beneficii suplimentare

Clienții care subscriu la noua emisiune beneficiază de un card gratuit „maib daily avantajos”, destinat transferului dobânzilor, precum și de posibilitatea rezilierii anticipate a unui depozit existent, fără recalcularea dobânzii, în cazul redirecționării sumelor către achiziția de obligațiuni.

Ce trebuie să știe investitorii

Dobânzile obținute din obligațiuni constituie venit impozabil, conform Codului Fiscal. Înainte de investiție, banca recomandă consultarea Prospectului de ofertă publică. Cererea de subscriere poate fi completată online, urmând ca echipa maib să contacteze investitorii pentru asistență în proces.

Casa Națională de Asigurări Sociale anunță că a fost finanțată plata compensațiilor la energie, acordate sub formă de plată monetară, în valoare de 464,1 milioane de lei. Totodată, pentru pensii și alocații sociale au fost alocate 130 milioane de lei.

Banii pot fi ridicați după ce plățile sunt procesate prin serviciul guvernamental de plăți electronice MPay, în funcție de metoda de încasare aleasă.

Pentru informații suplimentare, CNAS recomandă consultarea canalelor sale oficiale de comunicare. De asemenea, pot fi solicitate detalii la Centrul de Apel CNAS, la numărul 022 257 777.

Peste 700 de mii de lei au pierdut mai multe persoane într-o schemă de escrocherie cu criptomonede, într-un caz anunțat de Procuratura municipiului Chișinău.

Potrivit procurorilor, un tânăr de 26 de ani a fost recunoscut vinovat pentru comiterea a trei episoade de escrocherie, săvârșite în perioada 22–30 august 2022. Acesta a pus în aplicare o schemă frauduloasă de tranzacționare a criptomonedei USDT, folosind aplicația Telegram.

Inculpatul s-a înregistrat într-un grup specializat de tranzacții cu criptomonede și a creat aparența unor negocieri directe între cumpărători și vânzători. În realitate, victimele nu discutau între ele, iar sumele transferate erau însușite ilegal de către acesta.

În unul dintre cazuri, o victimă s-a întâlnit cu inculpatul în apropierea Pieței Centrale din Chișinău pentru a face schimb de bani în numerar contra criptomonedă. După efectuarea transferului, s-a constatat că banii au fost direcționați către un cont diferit de cel al cumpărătorului de bună credință, prejudiciul depășind 15 mii de dolari SUA.

Aceeași metodă a fost folosită și în cazul altor două persoane. În total, prejudiciul material cauzat victimelor a fost estimat la peste 700 de mii de lei.

În cadrul procesului de judecată, inculpatul și-a recunoscut vina și a restituit integral sumele către părțile vătămate. Instanța l-a sancționat cu o amendă penală de 1 000 de unități convenționale și i-a interzis ocuparea funcțiilor ce implică administrarea și gestionarea banilor și bunurilor materiale pe o perioadă de patru ani.

Procuratura îndeamnă populația să fie vigilentă în privința investițiilor online, să evite promisiunile de câștig rapid și tranzacțiile cu persoane necunoscute, precum și să verifice cu atenție identitatea interlocutorilor înainte de a efectua transferuri financiare.

Vacanțele în marile orașe și stațiuni din România vor veni cu costuri suplimentare începând cu 1 ianuarie 2026, după ce mai multe administrații locale au decis să introducă sau să majoreze taxele turistice, potrivit digi24.ro.

În București va fi aplicată o taxă turistică de 10 lei pentru fiecare noapte de cazare, măsură deja aprobată de Consiliul General al Municipiului București. Autoritățile estimează venituri de aproximativ 15 milioane de lei pe an la bugetul local.

În Brașov și în stațiunea Poiana Brașov, turiștii vor achita o taxă totală de 12 lei pentru fiecare zi de sejur, sumă formată din contribuția pentru promovarea turistică și pentru serviciile Salvamont, conform deciziei Consiliului Local Brașov.

Un alt model va fi aplicat în Sibiu, unde, din 2026, va fi percepută o taxă hotelieră de 2% din valoarea totală a cazării, bani care vor fi direcționați către programe de dezvoltare turistică și culturală.

De asemenea, în Câmpulung Moldovenesc a fost aprobată o taxă de 2 lei pe zi pentru fiecare turist cazat, iar în Târgu Neamț taxa ajunge la 5 lei pe zi de sejur, potrivit deciziilor autorităților locale.

Trei companii de creditare au fost amendate cu peste 150 de mii de lei, după ce au refuzat să respecte prescripțiile prin care li se cerea să restituie consumatorilor sumele percepute ilegal în baza contractelor de credit. Deciziile au fost adoptate în cadrul ședinței Consiliului de Administrație al Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF) din 6 ianuarie 2026.

Potrivit autorității de supraveghere, „CASH&GO” SRL a fost sancționată cu 1 650 de unități convenționale, echivalentul a 82 500 de lei, pentru neexecutarea prescripțiilor stabilite prin 11 decizii ale CNPF.

De asemenea, OCN „U CAPITAL” SRL a fost amendată cu 1 200 de unități convenționale, echivalentul a 60 000 de lei, pentru neexecutarea prescripțiilor prevăzute în 8 decizii ale autorității de supraveghere. 

Totodată, OCN „CREDIT AUTO” SRL a primit o amendă de 150 de unități convenționale, în valoare de 7 500 de lei, pentru neexecutarea unei decizii a CNPF.

CNPF precizează că, prin majoritatea hotărârilor neexecutate, celor trei entități li s-a cerut să se limiteze la solicitarea de la debitori doar a restituirii sumei inițiale debursate, conform contractelor de credit, și să restituie consumatorilor toate plățile percepute ilegal în baza acestor contracte. Acestea includ dobânzi, comisioane, taxe, penalități, dobânzi de întârziere și orice alt tip de plată, cu excepția sumei inițiale debursate.

Autoritatea reiterează caracterul obligatoriu și executoriu al deciziilor sale și anunță că va continua să aplice măsuri coercitive prevăzute de lege pentru asigurarea protecției efective a consumatorilor și menținerea disciplinei pe piața serviciilor financiare.

În perioada anului 2025, la bugetul de stat au fost încasate venituri administrate de Serviciul Vamal în valoare de 41 150 478,3 mii lei (peste 41,15 miliarde lei), în creștere cu 2 873 566,0 mii lei sau +7,5% față de perioada similară a anului 2024.

Cea mai mare pondere în structura încasărilor o deține TVA, cu 66,6%, urmată de accize – 26,8% și taxa vamală – 6,4%.

TVA la import a însumat 27 403,53 milioane lei, în creștere cu 7,7% comparativ cu anul precedent. Accizele la import au totalizat 11 011,77 milioane lei, marcând un avans de 7,3%.

În structura accizelor, cele mai mari contribuții au provenit din:

• produse petroliere importate – 4 619,93 milioane lei, în creștere cu 14,4%;
• produse din tutun – 3 649,26 milioane lei, ușor peste nivelul anului precedent;
• mijloace de transport importate – 2 150,72 milioane lei, cu o majorare de 8,2%.

Totodată, au fost înregistrate creșteri la accizele pentru berea importată, în timp ce gazele lichefiate, băuturile alcoolice și vinurile importate au consemnat scăderi față de anul anterior.

Taxa vamală a generat încasări de 2 631,11 milioane lei, în creștere cu 6,7% comparativ cu 2024.

În schimb, taxa pentru efectuarea procedurilor vamale a scăzut la 50,66 milioane lei, fiind aplicată în prezent doar pentru rezidenții zonelor economice libere și Portului Internațional Liber Giurgiulești, după eliminarea acesteia prin noul Cod vamal.