Serviciile publice destinate mediului de afaceri (G2B) urmează să fie digitalizate în continuare, cu suportul Bancii Mondiale. Comisia parlamentară pentru politică externă a aprobat avizul consultativ pentru încheierea unui acord de grant, care vizează o finanțare suplimentară în cadrul programului M-Grow, orientată spre creșterea competitivității întreprinderilor micro, mici și mijlocii.

Grantul este în valoare de 350.000 de dolari și este destinat dezvoltării sistemului informațional „Registrul garanțiilor mobiliare”. Proiectul va fi implementat de Ministerul Justiției și este inclus în angajamentele din Programul Național de Aderare a Republica Moldova la Uniunea Europeană pentru perioada 2025–2029.

Autorii notează că semnarea și ratificarea acordului ar trebui să ajute companiile prin mai puțină birocrație, servicii publice mai accesibile online, dar și prin extinderea accesului la finanțare (în special pentru IMM-uri), ceea ce poate susține competitivitatea firmelor locale inclusiv pe piețele externe. Inițiativa este descrisă și ca un sprijin pentru prevenirea și gestionarea mai eficientă a situațiilor de criză.

În prezent, circa 75% din serviciile publice oferite mediului de afaceri sunt digitalizate: 307 din 408 servicii sunt disponibile în format digital. Totodată, 21 instituții oferă deja servicii digitale, dintr-un total de 52 entități prestatoare.

După semnare, acordul urmează să fie propus Parlamentul Republicii Moldova pentru ratificare.

În 2025, băncile au fost motorul principal al pieței de capital din Republica Moldova, atât pe piața primară (prin emisiuni), cât și pe piața secundară (prin evoluția prețurilor și a capitalizării), se arată în comunicatul Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF),

În paralel, piața a continuat să se diversifice, pe fondul Strategiei naționale de dezvoltare a pieței de capital 2025–2030 și al apariției unui nou operator de piață.

Băncile: obligațiuni multe și acțiuni mai scumpe

Cea mai mare parte a banilor atrași în 2025 pe piața primară a venit din obligațiuni corporative, iar aici dominanța sectorului bancar a fost evidentă: 8 emisiuni de obligațiuni corporative, în valoare totală de 1 109,50 mil. lei, toate emise de BC „Moldova Agroindbank” SA. Volumul obligațiunilor corporative aproape s-a dublat față de 2024 (564,90 mil. lei), confirmând rolul central al băncilor în mobilizarea capitalului.

Pe piața secundară, creșterea capitalizării bursiere a fost susținută inclusiv de aprecierea acțiunilor unor bănci:

• BC „Moldova Agroindbank” SA: 95 → 140 lei/acțiune
• BC „FinComBank” SA: 500 → 630 lei/acțiune
• BC „Victoriabank” SA: 205 → 220 lei/acțiune
• BC „OTP Bank” SA: 310 lei/acțiune (după un an fără tranzacții pe piața reglementată în 2024; 270 lei/acțiune la sfârșitul lui 2023)

În ansamblu, capitalizarea bursieră la final de 2025 a fost estimată la 24 171,63 mil. lei, în creștere cu 52,3% față de 2024 (15 868,19 mil. lei).

Restul pieței: mai puține emisiuni, dar mult mai mari

În 2025 au fost înregistrate 66 emisiuni pe piața primară, cu un volum total de 1 445,73 mil. lei, față de 92 emisiuni în valoare de 674,7 mil. lei în 2024. Cu alte cuvinte: mai puține emisiuni, dar aproape dublu ca volum.

Valoarea medie a unei emisiuni a crescut de la 7,33 mil. lei (2024) la 21,91 mil. lei (2025), ceea ce sugerează proiecte investiționale mai mari.

Structura emisiunilor (pe lângă obligațiunile bancare):

• 4 emisiuni de constituire a societăților pe acțiuni – 22,50 mil. lei
• 52 emisiuni suplimentare de acțiuni – 306,23 mil. lei
• 2 emisiuni de obligațiuni municipale – 7,50 mil. lei (Sireți și Costești)

Pe segmentul acțiunilor, 81% din volum a fost realizat de șase companii: SA „Dacia-LV”, SA „Agat”, SA „Crismax”, „Artima” SA, SA „Administrația Națională a Drumurilor” și SA „Basarabia-Nord”.

Investitorii străini: salt pe piața primară, mai moderat pe secundară

Investițiile străine directe pe piața primară au crescut puternic: 3,77 mil. lei în 2024 → 132,79 mil. lei în 2025, adică 40,39% din totalul emisiunilor de acțiuni. Cel mai mare aport a mers către SA „Basarabia-Nord” (investitori din Marea Britanie – 124,53 mil. lei), urmat de România, Germania și Italia.

Pe piața secundară, participarea investitorilor străini a fost mai redusă: 46 tranzacții în valoare de 249,77 mil. lei (față de 1 891,75 mil. lei în 2024). Totuși, fluxurile au fost în principal pozitive: 243,55 mil. lei investiții și 6,22 mil. lei retrageri.

Piața secundară: mai multe tranzacții, dar tot mult „în afara bursei”

În 2025 au fost efectuate 3 361 tranzacții în volum de 1 378,53 mil. lei. Numărul tranzacțiilor aproape s-a dublat (+94,8%), iar volumul total a scăzut ușor (-4,03%).

Totodată, tranzacțiile extrabursiere au ajuns la 95,65% din volumul total, semn că piața rămâne puternic concentrată în afara platformelor reglementate.

Strategie nouă și un nou operator de piață

Anul 2025 a fost susținut și de adoptarea Strategiei naționale de dezvoltare a pieței de capital 2025–2030, iar în decembrie a fost înregistrată Bursa Internațională a Moldovei SA (15 decembrie 2025). Pentru a începe activitatea, urmează obținerea autorizației CNPF, iar termenul orientativ indicat de management este 30 iunie 2026.

Per total, 2025 poate fi văzut ca un an în care băncile au împins piața înainte, iar restul infrastructurii și al instrumentelor începe să se așeze pentru o perioadă de creștere mai amplă în 2026–2030.

Produsele nealimentare de pe piață ar trebui să devină mai sigure pentru consumatori. Guvernul a aprobat noua metodologie de evaluare a nivelului de risc, care le va permite autorităților să identifice mai rapid produsele periculoase și să intervină prompt.

Pentru depistarea bunurilor care pot pune în pericol sănătatea sau siguranța oamenilor vor fi aplicate criterii clare, precum tipul de pericol, gravitatea leziunilor care pot apărea și categoriile de consumatori expuși.

În funcție de nivelul de risc, autoritățile vor putea dispune măsuri precum limitarea comercializării, retragerea sau rechemarea produsului.

Noile reguli vizează produse folosite frecvent în gospodării: jucării și articole pentru copii, cosmetice, electrocasnice sau echipamente electrice cu potențial risc de incendiu. Astfel, produsele care pot provoca arsuri, intoxicații sau electrocutări vor putea fi depistate mai devreme, înainte să apară incidente.

Metodologia mai prevede și notificarea rapidă a produselor periculoase prin sisteme de alertă, astfel încât riscurile să fie prevenite din timp, nu doar sancționate după ce consumatorii au avut de suferit.

Ministerul Muncii și Protecției Sociale avertizează despre o tentativă de fraudă legată de compensații, după mai multe sesizări primite de la cetățeni. Oamenii sunt sunați sau primesc mesaje în care li se cere să ofere date personale ori să acceseze link-uri necunoscute, sub pretextul „verificării cererii” pentru compensații.

Instituția precizează clar că nu cere IDNP-ul, datele cardului sau alte informații personale prin telefon, mesaje sau link-uri și că acordarea compensațiilor nu depinde de furnizarea acestor date. Scopul apelurilor și mesajelor este obținerea ilegală a informațiilor, în scop fraudulos.

Ca să te protejezi, ține minte câteva reguli simple: nu oferi IDNP-ul sau datele cardului, nu răspunde apelurilor suspecte și nu accesa link-uri necunoscute.

 Dacă ai primit un astfel de mesaj sau apel, tentativa de fraudă poate fi raportată la linia verde 0 8000 5000.