La sfârșitul trimestrului IV din 2025, în Republica Moldova erau înregistrate aproximativ 31,9 mii de locuri de muncă vacante în unitățile din sectorul real cu cel puțin 4 salariați și în toate instituțiile bugetare, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică.

Numărul posturilor libere a fost în scădere cu 5,7% față de trimestrul III din 2025, ceea ce înseamnă cu aproape 1,9 mii de locuri vacante mai puțin.

În același timp, rata locurilor de muncă vacante a ajuns la 4,6%, în scădere cu 0,3 puncte procentuale comparativ cu trimestrul precedent. Acest indicator arată ponderea posturilor vacante din totalul locurilor de muncă existente, ocupate și neocupate.

O parte importantă a locurilor de muncă disponibile a fost concentrată în sectorul public. Din total, 13,1 mii de posturi vacante, adică aproximativ 41%, au fost înregistrate în sectorul bugetar.

Cele mai multe locuri de muncă vacante au fost raportate în:

administrație publică și apărare; asigurări sociale obligatorii – 7,9 mii;

sănătate și asistență socială – 4,7 mii;

învățământ – 4,0 mii.

La polul opus, cele mai puține posturi vacante au fost înregistrate în:

industria extractivă – 0,1 mii;

alte activități de servicii – 0,1 mii;

tranzacții imobiliare – 0,4 mii.

Dacă ne uităm la ponderea posturilor vacante în totalul locurilor de muncă din fiecare domeniu, cele mai mari rate au fost înregistrate în:

administrație publică și apărare; asigurări sociale obligatorii – 13,0%,

distribuția apei; salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare – 6,9%,

artă, activități de recreere și de agrement – 6,4%.

Cele mai mici rate ale locurilor de muncă vacante au fost raportate în:

alte activități de servicii – 1,9%,

comerț cu ridicata și cu amănuntul; întreținerea și repararea autovehiculelor și motocicletelor – 2,1%,

informații și comunicații – 2,7%.

Față de trimestrul III din 2025, cele mai vizibile creșteri ale numărului de locuri de muncă vacante au fost înregistrate în comerț, cu circa 0,2 mii, și în sănătate și asistență socială, cu aproximativ 0,1 mii.

În schimb, cele mai mari scăderi au fost raportate în transport și depozitare, unde numărul posturilor vacante s-a redus cu circa 1,1 mii, dar și în administrație publică și apărare și industria prelucrătoare, unde descreșterea a fost de aproximativ 0,3 mii în fiecare caz.

Încasările la impozitul pe venit din darea în chirie a bunurilor imobile au crescut cu 21,1% în primele două luni din 2026 și au ajuns la 18,5 milioane de lei, comparativ cu perioada similară a anului trecut, anunță Serviciul Fiscal de Stat.

Tot în perioada ianuarie-februarie 2026, au fost înregistrate 6.488 de contracte de dare în locațiune a bunurilor imobile, cu 27,6% mai multe decât în aceeași perioadă din 2025.

Potrivit Fiscului, rezultatele vin în urma acțiunilor de informare și conformare voluntară. În primele două luni ale anului au fost identificate 190 de persoane care dau în chirie bunuri imobile.

De asemenea, în urma controalelor fiscale efectuate la 188 de persoane, au fost calculate suplimentar la buget 124,2 mii de lei plăți de bază, 4,5 mii de lei majorări de întârziere și 11,9 mii de lei amenzi.

Cele mai mari încasări au fost înregistrate în municipiul Chișinău, unde au fost declarate 4.224 de contracte, iar suma acumulată a ajuns la 16.043.253,27 lei. Pe următoarele locuri se află municipiul Bălți, cu 398 de contracte și încasări de 708.966,85 lei, Cahul, cu 273 de contracte și 320.404,32 lei, și Orhei, cu 70 de contracte și 152.821,61 lei.

Serviciul Fiscal de Stat reamintește că persoanele care nu desfășoară activitate de întreprinzător și dau în chirie bunuri imobile trebuie să achite un impozit pe venit în mărime de 7% din valoarea lunară a contractului, conform Codului fiscal.

Totodată, contractul de locațiune trebuie înregistrat la Serviciul Fiscal de Stat în termen de 7 zile de la data încheierii, iar impozitul se achită lunar, cel târziu până la data de 25 a lunii în curs.

Fiscul atrage atenția că aceste obligații fiscale se aplică și în cazul celor care oferă spre chirie locuințe sau alte bunuri imobile prin platforme precum Booking, Airbnb și altele.

Ghidul privind înregistrarea contractului de transmitere în posesie și/sau în folosință a proprietății imobiliare poate fi consultat aici

Serviciul Fiscal de Stat a anunțat că a generat și remis 1.473 de avize de plată a impozitului unic pentru luna februarie, adresate persoanelor fizice care desfășoară activitate independentă. Documentele au fost expediate la adresele electronice indicate la înregistrarea activității de antreprenoriat independent și sunt disponibile inclusiv în Cabinetul personal al contribuabilului.

Potrivit instituției, venitul total înregistrat de antreprenorii independenți în luna februarie a constituit 11.992.583 de lei, iar suma impozitului unic calculat a ajuns la 1.798.887,45 lei. Față de luna precedentă, aceasta reprezintă o creștere de 567,84%.

Datele Serviciului Fiscal de Stat mai arată că aproximativ 37% dintre antreprenorii independenți au înregistrat tranzacții la conturile bancare dedicate, iar sumele încasate la conturile curente au variat între 2 lei și 360.000 de lei.

Totodată, 39 de contribuabili au utilizat echipamente de casă și de control conectate la Sistemul Informațional Automatizat „Monitorizarea electronică a vânzărilor”, iar suma totală a numerarului încasat prin aceste echipamente a constituit 353.403 lei.

Serviciul Fiscal de Stat recomandă contribuabililor să verifice avizul de plată, să respecte termenul de achitare și să utilizeze serviciile fiscale electronice pentru efectuarea plăților.

Instituția precizează că, în cazul în care contribuabilii au emis în februarie bonuri fiscale eronate sau cu date greșite, au efectuat returnări ori restituiri pentru serviciile prestate sau au încasat bani care nu țin de activitatea independentă, aceștia pot solicita modificarea avizului de plată la orice Direcție deservire fiscală din cadrul SFS.

Termenul-limită pentru plata impozitului unic aferent lunii februarie 2026 este 25 martie 2026. Achitarea poate fi efectuată prin intermediul serviciului MPay, la opțiunea „Impozitul unic perceput de la antreprenorii independenți (freelanceri)”.

Conform regulilor în vigoare, cota impozitului unic este de 15% dacă venitul anual nu depășește 1.200.000 de lei și de 35% pentru partea de venit care depășește acest plafon.

Sumele încasate din impozitul unic sunt repartizate către mai multe componente ale bugetului public. Astfel, 26,3% ajung la bugetul local sub formă de impozit pe venit pentru antreprenorii independenți din domeniul serviciilor, iar 5% reprezintă taxe locale. Alte 53,3% sunt direcționate către bugetul asigurărilor sociale de stat, iar 15,4% merg către fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală.

Comisia Europeană a deschis înscrierile pentru Premiile New European Bauhaus 2026, competiție care recompensează proiecte și idei ce pun accent pe sustenabilitate, incluziune și estetică. În acest an, și Republica Moldova este eligibilă să participe, alături de statele UE, Balcanii de Vest și Ucraina.

Potrivit platformei oficiale a premiilor, ediția din 2026 va desemna 13 câștigători și 14 runner-up. Valoarea premiilor ajunge la 20.000 de euro pentru unele categorii, în timp ce câștigătorii din categoria „Rising Stars” pot primi 15.000 de euro, iar proiectele clasate pe locurile următoare vor beneficia de câte 5.000 de euro. Ediția din acest an include și un premiu special pentru reziliența în domeniul apei.

Aplicațiile pot fi depuse până pe 17 martie 2026, ora 19:00 CET, prin intermediul platformei oficiale New European Bauhaus Prizes. Candidații trebuie să aibă un cont EU Login și să completeze cererea în limba engleză. Detaliile complete despre condițiile de participare sunt disponibile în ghidurile pentru candidați.

Proiectele finaliste vor fi anunțate în cadrul celei de-a treia ediții a Festivalului New European Bauhaus, care va avea loc la Bruxelles în perioada 9–13 iunie 2026, iar câștigătorii vor fi premiați ulterior, în toamna acestui an.

Coșul de consum a continuat să se scumpească în februarie. Potrivit Biroului Național de Statistică, prețurile medii de consum au crescut cu 0,5% față de ianuarie 2026, cu 1,4% de la începutul anului (față de decembrie 2025) și cu 5,1% comparativ cu februarie 2025.

Creșterea lunară a fost alimentată în special de produsele alimentare, care s-au scumpit cu aproximativ 1,4%. Cele mai vizibile creșteri s-au înregistrat la legume (+11,5%), urmate de fructe (+1,4%) și ouă (+1,1%). În același timp, și bunurile nealimentare s-au scumpit cu circa 0,6%, pe fondul majorărilor la combustibili și carburanți (+2,6%), unde motorina a urcat cu 5,8%, iar benzina cu 3,9%.

Pe partea de servicii, tabloul a fost diferit: prețurile medii la serviciile prestate populației au scăzut cu aproximativ 1,0%, mai ales datorită reducerii tarifelor reglementate la gaze naturale (−12,4%) și energie termică (−9,7%), ceea ce a temperat creșterea generală a prețurilor. Totuși, unele servicii s-au scumpit, inclusiv transportul de pasageri (+2,3%, cu transportul aerian în creștere de 7,6%) și serviciile de apă potabilă și canalizare (+1,7%).

Privind pe un orizont mai lung, în ultimele 12 luni prețurile au crescut cu 5,1%. Alimentele au avut o creștere anuală de 6,9%, serviciile de 7,0%, iar bunurile nealimentare de 1,9%. La capitolul alimente, cele mai mari scumpiri față de februarie 2025 s-au înregistrat la ouă (+30,6%), fructe (+20,7%) și legume (+13,2%), în timp ce zahărul s-a ieftinit cu 4,4%. La servicii, cele mai importante creșteri anuale au fost la apă și canalizare (+19,7%), energie electrică (+16,4%), alimentație publică (+11,6%) și transportul de pasageri (+6,8%), în timp ce tarifele la gaze naturale și energie termică au fost mai mici decât acum un an (−12,4%, respectiv −9,7%).

Costul carburanților rămâne una dintre cele mai sensibile teme pentru bugetele familiilor. Veaceslav Ioniță, expert economic, susține că, pentru a înțelege scumpirile, trebuie urmărită accesibilitatea benzinei, nu doar prețul.