Serviciul Vamal a lansat activitățile pentru implementarea Ghișeului Unic vamal, un sistem care ar urma să simplifice schimbul de date și documente între autorități, în conformitate cu cadrul Uniunii Europene.

Inițiativa este importantă pentru mediul de afaceri, în special pentru companiile implicate în comerț internațional. Pe termen lung, Ghișeul Unic vamal ar putea însemna proceduri mai clare, mai puține drumuri între instituții și un schimb mai rapid de informații necesare la import, export sau tranzit.

Activitățile sunt realizate cu suportul proiectului UE „Moldova este Europa – Sprijin pentru integrarea în Uniunea Europeană”, iar scopul este alinierea Republicii Moldova la acquis-ul european, inclusiv în domeniul digitalizării procedurilor vamale.

În cadrul reuniunii de lansare au fost discutate măsurile normative, instituționale, procedurale și tehnice necesare pentru implementarea sistemului. De asemenea, a fost analizat cadrul european al Ghișeului Unic pentru vamă, inclusiv sistemul EU CSW-CERTEX, care permite schimbul electronic de date și documente între autoritățile vamale și alte instituții competente.

Prin acest mecanism, autoritățile ar urma să gestioneze mai eficient formalitățile non-vamale, cum ar fi autorizațiile, certificatele, interdicțiile sau restricțiile aplicabile anumitor bunuri. Pentru companii, asta poate însemna un proces mai previzibil și mai bine coordonat.

Următorii pași vizează elaborarea cadrului conceptual, juridic și tehnic pentru Ghișeul Unic vamal național, inclusiv definirea cerințelor funcționale, pregătirea documentației de achiziții și consolidarea capacităților instituționale. Scopul final este dezvoltarea unui sistem interoperabil, capabil să asigure un schimb de date rapid, sigur și eficient între autorități.

În Republica Moldova urmează să fie instituit Sistemul Informațional „Monitorizarea și coordonarea antifraudă”, care va ajuta autoritățile să urmărească mai eficient modul în care sunt utilizate fondurile publice și externe. Sistemul va fi gestionat de Inspectoratul Control Financiar de Stat, potrivit Contabilsef.md.

Proiectul, elaborat de Ministerul Finanțelor, are ca scop modernizarea mecanismelor de gestionare a banilor publici și consolidarea capacității instituțiilor de a preveni și depista mai rapid neregulile. Pe scurt, autoritățile vor să aibă un instrument comun prin care informațiile despre posibile fraude sau abateri să fie colectate, analizate și transmise mai eficient.

Noul sistem, numit SI MCAF, ar urma să funcționeze ca o platformă integrată pentru înregistrarea și administrarea centralizată a informațiilor privind suspiciuni sau indicii preliminare de fraudă. Acesta va facilita coordonarea dosarelor între instituțiile cu atribuții de control, audit, supraveghere și investigație.

Autoritățile spun că lipsa unui mecanism centralizat poate duce la reacții fragmentate și la întârzieri în intervenție. Prin noua platformă, schimbul de date între instituții ar urma să fie mai rapid, iar analiza riscurilor — mai eficientă.

Crearea sistemului este legată și de angajamentele Republicii Moldova în raport cu partenerii internaționali, în special în contextul cooperării cu Uniunea Europeană și al protejării intereselor financiare ale acesteia.

Pentru dezvoltarea sistemului sunt prevăzute 4,9 milioane de lei, bani acoperiți din sursele financiare alocate implementării Hotărârii Guvernului nr. 260/2025 privind Agenda de reforme aferentă Planului de creștere al Republicii Moldova pentru anii 2025–2027.

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării propune modificarea Legii cu privire la întreprinderile mici și mijlocii, astfel încât regulile aplicate IMM-urilor din Republica Moldova să fie mai aproape de standardele Uniunii Europene. Proiectul este pus în consultări publice, iar propunerile pot fi transmise până pe 11 mai 2026, potrivit Contabilsef.md.

Una dintre cele mai importante schimbări ține de actualizarea definiției IMM-urilor. Astfel, în categoria întreprinderilor mici și mijlocii ar urma să intre companiile care au până la 250 de angajați, o cifră de afaceri anuală de până la 50 de milioane de euro sau active totale de până la 43 de milioane de euro, conform ultimei situații financiare aprobate.

Proiectul mai propune introducerea unei noi categorii de companii — întreprinderile cu capitalizare medie sau small mid-caps. Acestea sunt companii aflate între IMM-uri și întreprinderile mari, cu peste 250 de salariați, dar care nu depășesc pragurile stabilite pentru companiile mari.

Noile prevederi ar urma să clarifice și modul în care se stabilește statutul de IMM. Întreprinderile vor putea obține acest statut fie prin îndeplinirea criteriilor prevăzute de lege, fie prin depunerea unei declarații pe propria răspundere. Pentru companiile nou-înființate, care nu au încă bilanțuri contabile aprobate, va fi necesară o declarație estimativă, bazată pe datele financiare anticipate.

Totodată, proiectul detaliază regulile privind întreprinderile partenere și afiliate, inclusiv modul în care se calculează numărul de salariați și indicatorii financiari. Personalul cu fracțiune de normă sau angajat sezonier va fi luat în calcul proporțional, iar ucenicii și persoanele aflate în concedii de maternitate sau paternitate nu vor fi incluse în calcul.

O altă noutate este consolidarea așa-numitului Test IMM, un instrument care ar urma să fie aplicat pentru ca noile reglementări să nu creeze bariere inutile pentru dezvoltarea și extinderea companiilor. Scopul este ca firmele să poată crește mai ușor, inclusiv de la statutul de întreprindere mijlocie la cel de companie cu capitalizare medie.

Comentariile și sugestiile privind proiectul pot fi transmise până pe 11 mai 2026. Documentul este disponibil pe platforma particip.gov.md.

Mai ai câteva zile la dispoziție pentru a depune Declarația cu privire la impozitul pe venit, iar dacă nu ai reușit să o faci până acum, Serviciul Fiscal de Stat anunță că vine cu program prelungit pentru contribuabili.

În perioada 27–30 aprilie 2026, Direcțiile deservire fiscală vor lucra între orele 07:30 și 19:00, astfel încât oamenii să aibă mai mult timp pentru a-și îndeplini obligațiile fiscale, fără grabă și fără stres inutil.

Angajații SFS vor fi disponibili pentru suport și ghidare, inclusiv pentru cei care au nevoie de ajutor la completarea sau depunerea declarației. Totodată, declarația poate fi depusă și online, la orice oră, prin Cabinetul personal al contribuabilului, disponibil pe pagina oficială a Serviciului Fiscal de Stat.

Termenul-limită este 30 aprilie 2026, iar mai multe informații pot fi consultate pe pagina SFS: https://sfs.md/ro/pagina/cet18

Când vii în țară cu bunuri a căror valoare depășește limita neimpozabilă, acestea trebuie declarate și achitate taxele corespunzătoare. În perioada 20–26 aprilie 2026, persoanele fizice au plătit la vamă circa 21,03 milioane de lei pentru astfel de bunuri, potrivit datelor Serviciului Vamal.

Suma reprezintă 2,5% din totalul încasărilor raportate de instituție pentru săptămâna trecută. Per total, Serviciul Vamal a colectat la bugetul de stat peste 835,58 milioane de lei, ceea ce înseamnă o depășire a cifrei de control stabilite pentru această perioadă, cu un grad de realizare de 119,34%.

De la începutul anului, încasările Serviciului Vamal au ajuns la circa 12,66 miliarde de lei, adică 103,80% din cifra de control planificată. Banii colectați ajung în bugetul de stat și sunt folosiți ulterior pentru cheltuieli publice, inclusiv salarii, infrastructură și proiecte sociale.

Săptămâna trecută au fost perfectate 11.150 de declarații vamale, iar prin posturile vamale au fost înregistrate 71.637 de traversări ale mijloacelor de transport. Cele mai tranzitate puncte au fost Leușeni, cu 15.654 de traversări, și Sculeni, cu 13.360 de traversări.