Sondaj: 64% dintre români au stabilitate la job, dar puține șanse de evoluție
Aproape două treimi dintre angajații din România spun că locul lor de muncă le oferă stabilitate, dar prea puține oportunități de evoluție.
Declarația premierului Vasile Tofan că Republica Moldova ar avea „prea multe zile libere” a provocat reacții în spațiul public. Datele comparate de expertul economic Stas Madan arată însă că angajații moldoveni nu beneficiază de un număr neobișnuit de mare de zile de odihnă în raport cu statele Uniunii Europene. Subiectul a pornit după declarația făcută de premier în ședința Guvernului din 29 iulie.
În prezent, salariații din Moldova au dreptul la cel puțin 28 de zile calendaristice de concediu anual plătit. Dacă acest concediu este luat timp de patru săptămâni consecutive, el echivalează cu aproximativ 20 de zile lucrătoare efective.
La acestea se adaugă sărbătorile legale. Pentru o comparație cu statele europene, Madan a exclus prima zi de Paște, care cade întotdeauna duminica, și hramul localității, care nu este uniform la nivel național. Calculul rezultat este de aproximativ 12 sărbători publice comparabile.
Prin urmare, un salariat din Moldova ajunge la aproximativ 32 de zile plătite de odihnă pe an, dacă sunt adunate concediul anual și sărbătorile legale comparabile.
Potrivit calculelor prezentate de expert, acest nivel plasează Republica Moldova în aceeași zonă cu Letonia, Polonia, Slovenia, Bulgaria și Lituania. România și Croația ajung la aproximativ 33 de zile, Portugalia la 34, iar mai multe state vestice și nordice oferă între 35 și 42 de zile.
Datele Eurofound arată că majoritatea statelor UE garantează un concediu minim de 20 de zile lucrătoare, însă în unele țări durata este mai mare prin lege sau prin contracte colective. Austria, Danemarca, Franța și Suedia oferă cel puțin 25 de zile, Luxemburg — 26, iar în Malta numărul poate ajunge la 30 de zile, în funcție de sărbătorile care cad în weekend.
Diferențele nu țin doar de legislație. În Germania, Danemarca, Franța și alte economii europene, contractele colective pot adăuga zile peste minimul garantat de stat. Eurofound estimează că durata medie a concediului stabilit prin negocieri colective era de 24,3 zile în UE, cu un nivel mai ridicat în vechile state membre.
Ministerul Muncii propune ca, de la 1 ianuarie 2027, concediul general să fie exprimat direct în 22 de zile lucrătoare, în locul celor 28 de zile calendaristice. Instituția explică faptul că actualul sistem poate oferi în practică între 20 și aproximativ 24 de zile lucrătoare, în funcție de modul în care concediul este programat sau împărțit. Reforma este încă la etapa de proiect.
Dacă noua formulă va fi adoptată, Moldova ar ajunge la aproximativ 34 de zile de odihnă plătită, împreună cu sărbătorile legale comparabile. Nivelul ar fi apropiat de cel al Portugaliei și ușor peste România și Croația, potrivit estimării lui Madan.
În aceeași dezbatere, activista civică Polina Ceastuhina atrage atenția că un număr mai mare de zile lucrate nu garantează automat o productivitate mai ridicată. În opinia sa, timpul liber nu trebuie privit doar ca o pierdere economică, deoarece le oferă oamenilor posibilitatea să se ocupe de familie, educație, activități culturale și viața comunității.
Experimentele internaționale privind reducerea săptămânii de lucru indică rezultate promițătoare, dar nu universal valabile. Un proiect desfășurat în Regatul Unit, cu reducerea timpului de lucru fără diminuarea salariului, a raportat mai puțin stres și epuizare în rândul angajaților, fără pierderi de productivitate în companiile participante.
Datele disponibile nu susțin, așadar, ideea că Republica Moldova ar fi o excepție europeană prin numărul zilelor libere. Discuția rămâne mai degrabă despre cum este organizată munca, cât de eficient este folosit timpul și ce echilibru există între productivitate și dreptul la odihnă.
Aproape două treimi dintre angajații din România spun că locul lor de muncă le oferă stabilitate, dar prea puține oportunități de evoluție.
În 2025, veniturile obținute de companiile rezidente din acest domeniu au ajuns la 2,55 miliarde de lei, față de 680 de milioane de lei cu un an mai devreme, potrivit unei analize publicate de Mold-Street.
Construcțiile destinate activităților economice au încetinit în prima jumătate a anului. În perioada ianuarie–iunie 2026, în Republica Moldova au fost eliberate 342 de autorizații pentru clădiri nerezidențiale, cu 9,8% mai puține decât în aceeași perioadă din 2025.