Vasile Tofan (MAIB) despre listarea băncii la o bursă internațională: ”Vom alege între bursele de la Londra, Amsterdam, Varşovia şi Bucureşti”

Venirea unui consorţiu internaţional de investitori în capitalul celei mai mari instituţii financiare din ţară – Moldova Agroindbank (MAIB), în octombrie 2018, a transferat ideea lansării unei Oferte Publice Iniţiale (IPO) a băncii dintr-o direcţie teoretică în una practică. În prezent, în faţa Consiliului MAIB stă un obiectiv important şi bine determinat: până în anii 2023-2024, să pregătească instituţia pentru listare la o bursă internaţională. Este vorba despre plasarea acţiunilor MAIB la una dintre bursele din Londra, Amsterdam, Varşovia sau Bucureşti.

Într-un interviu acordat în exclusivitate redactorului-șef al agenției de presă INFOTAG, Alexandru TANAS, partenerul fondului de investiţii Horizon Capital (unul dintre fondatorii consorţiului HEIM Partners Limited, care deţine 41,09% din capitalul MAIB), membru al Consiliului băncii, Vasile TOFAN, a relatat despre sarcinile care urmează a fi îndeplinite până la momentul plasării unei IPO.

INFOTAG: Dl Tofan, cine în consorţiul internaţional de investitori, creat în anul 2018 cu scopul de a achiziţiona acţiunile MAIB, a jucat rolul cel mai important – fondurile de investiţii – Horizon Capital (SUA) şi AB Invalda INVL (Lituania) sau Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD)?

Vasile TOFAN: Aş spune că a fost o muncă în echipă, fără a construi vreo ierarhie – BERD, Invalda INVL şi Horizon Capital sunt parteneri egali. Este evident că rolul BERD a fost important, întrucât atât din punct de vedere politic, cât şi juridic, achiziţia pachetului de acţiuni al MAIB a fost o tranzacţie deloc uşoară. Vorbind obiectiv, fără BERD ar fi fost foarte dificil să încheiem acest acord.

Pentru noi, de exemplu, mă refer la fondul privat de investiţii Horizon Capital, ar fi incomod să intrăm desinestătător în capitalul MAIB. Prin urmare, ar fi corect să spunem că BERD este, într-o anumită măsură, primus inter pares – primul între egali. În acelaşi timp, membrii consorţiului au convenit că Horizon Capital îşi va asuma un rol mai activ în transformarea băncii. Acest fapt se datorează experienţei semnificative acumulate de Horizon Capital, prin implicarea constantă în asemenea proiecte atât în Republica Moldova, cât şi în regiune.

– Probabil, prezenţa unei bănci internaţionale cu o reputaţie ireproşabilă în această tranzacţie este, de asemenea, un factor al garanţiei, care cu participarea BERD a fost mult mai mare decât, să zicem, dacă pachetul de acţiuni ar fi fost achiziţionat doar de fondurile de investiţii.

– La acest capitol aş dori să fac un mic comentariu, întrucât există percepţia că a fost o tranzacţie foarte „dulce”. Atunci când aceasta era în plină desfăşurare, nu ni se părea deloc aşa. La urma urmei, statul ne oferea un pachet problematic de acţiuni, deoarece deţinătorul anterior al acestuia mai avea anumite pretenţii şi cerinţe. Ba mai mult, totul s-a produs într-o structură care nu a mai fost testată până la acel moment. Toate acestea luate împreună păreau a fi o afacere destul de dificilă, dar cel mai important – riscantă. Ne-a luat mult timp să ne maturizăm pentru implementarea practică a acestei investiţii. Ei bine, şi preţul, la sincer vorbind, nu a fost atât de atractiv pe cât cred alţii. În acea perioadă, multiplicatorul de capital, indice în baza căruia au fost vândute acţiunile MAIB, era uşor sub nivelul celui al Raiffeisen Bank, la acelaşi nivel cu băncile turceşti de top şi semnificativ mai mare decât multiplicatorul de capital al băncilor greceşti şi cipriote. Dar, am văzut un activ bun, cu un potenţial mare de creştere pe piaţă, cu o rată de penetrare redusă a produselor de credit, astfel, în pofida tuturor riscurilor, am decis să ne implicăm în această tranzacţie.

– În ce au văzut investitorii principalele avantaje şi potenţialul acestui activ?

– Voi răspunde la această întrebare prin câteva argumente, pe care le-am expus în memorandumul nostru pentru Comitetul de investiţii al Horizon Capital.

PRIMUL – rata de penetrare a produselor bancare relativ scăzută, ceea ce înseamnă un potenţial impunător pentru creşterea portofoliului de credite. În special, acest lucru este valabil în cazul împrumuturilor de consum. Ponderea acestora în PIB la momentul investiţiei noastre era de aproximativ 3%. În ţările din regiune indicatorul respectiv este de câteva ori mai mare, iar în ţările dezvoltate – de zeci de ori. Portofoliul creditelor de consum în Republica Moldova va creşte constant.

AL DOILEA – concurenţa pe piaţă. Am scris că sistemul bancar a fost grav afectat după anul 2014. Remarcând lacunele din sistemele de control, a fost foarte corect faptul că autoritatea de reglementare şi partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova au înăsprit supravegherea bancară pe mai multe dimensiuni. Pentru bănci, acest lucru a însemnat audituri la nesfârşit, teste de stres, controale şi o concentrare imensă asupra proceselor interne legate de guvernanţa corporativă, tranzacţii cu persoanele afiliate, identificarea şi verificarea beneficiarilor efectivi, conformitate etc.

Acest lucru a avut un efect foarte pozitiv în procesul de consolidare a controlului şi evitarea, condiţionat, a unui nou furt de un miliard de dolari. Dar orice restructurare pe un termen atât de lung are şi cealaltă faţă a monedei – concentrându-se doar pe activitatea lor internă şi implicându-se în audituri şi controale de dimineaţă până seara, băncile au pierdut legătura cu clienţii, au devenit mai puţin flexibile şi inovatoare. Acest lucru a coincis cu revoluţia digitală pe pieţele bancare mondiale, pe care băncile moldoveneşti, în mare măsură, din motive destul de obiective, au ratat-o. Băncile şi-au pierdut apetitul pentru risc, pentru antreprenoriat. De exemplu, de ce să creditezi o afacere, când poţi investi în valori mobiliare de stat?

În plus, întrucât loculul sfânt nu este niciodată gol, de inerţia băncilor au profitat organizaţiile de microfinanţare, care şi-au majorat rapid cota de piaţă la capitolul creditelor de consum, acordate adesea la rate exorbitante ale dobânzii. În momentul în care am intrat în capitalul băncii, portofoliul de credite al acestor organizaţii era uşor sub 10 mlrd. lei, iar volumul creditelor de consum per întregul sector bancar al Republicii Moldova, cu excepţia creditelor ipotecare, era puţin peste 6 mlrd. lei. Profitul instituţiilor de microfinanţare în perioada de după furtul miliardului şi până la investiţia noastră în MAIB a sporit de cinci ori, depăşind 1 mlrd. lei.

Organizaţiile de microfinanţare au profitat de acest lucru, deoarece nu acordau împrumuturi timp de două săptămâni, ca în cazul băncilor comerciale, ci aproape instantaneu.

În acel moment băncile chinuiau clienţii cu zeci de documente, iar organizaţiile de creditare nebancară acordau un împrumut în 15 minute, cerând doar buletinul de identitate. Astfel, rentabilitatea capitalurilor proprii (ROE) a acestor organizaţii ajungea la 30%, în timp ce sectorul bancar a avut un ROE mediu de 10%. Ne-a devenit clar că, dacă vom implementa careva procese corecte, vom introduce aşa-numitul conveier de credite, vom schimba sistemul de pregătire şi motivare a personalului, atunci împrumuturile vor fi acordate rapid şi eficient.

Banca trebuie să ofere clienţilor „potriviţi” resurse financiare, de asemenea, în 15 minute. Aceasta a fost a doua parte a tezei noastre. Am văzut oportunitatea de a aduce mai mult dinamism în dezvoltarea MAIB, de a ne concentra mai mult pe client, de a implementa tehnologii corecte, de a spori productivitatea şi, astfel, de a recâştiga cota de piaţă.

AL TRIELEA argument important se referea la banca însăşi. Am considerat că MAIB, la acea vreme sub conducerea lui Serghei Cebotari, era o bancă puternică, în special pe segmentul corporativ. Într-un bun sens al cuvântului, MAIB era o bancă conservatoare. Sunt mândru de faptul că atunci când băncile de sistem din Moldova au fost implicate în diverse scheme, MAIB nu s-a angajat în lucruri stupide, ci a construit continuu o afacere onestă, cu o reputaţie ireproşabilă. Pentru noi a fost foarte important să intrăm în capitalul unei bănci, în care sunt respectate valori şi principii corecte.

– Nu au existat careva griji din cauza riscurilor?

– Cred că principalele zone de disconfort au fost asociate cu foştii acţionari ai băncii.

– Cum va „împacheta” consorţiul internaţional de investitori acest activ, în primul rând, pentru a-l dezvolta dinamic şi, în al doilea rând, pentru a-l vinde mai devreme sau mai târziu?

– Au trecut doi ani de când fac parte din componenţa Consiliului băncii. şi dacă m-aţi întreba cum îmi evaluez personal activităţile, aş răspunde imediat şi fără echivoc – „nesatisfăcător”. Acţionarii şi clienţii au pe bună dreptate aşteptări foarte ridicate. Cu părere de rău, transformarea are loc mult mai lent decât mi-aş fi dorit. Înţeleg mulţi clienţi care se întreabă: unde sunt schimbările promise? Când am intrat în capitalul MAIB, cel mai rapid credit de consum putea fi obţinut teoretic în trei zile, practic – într-o săptămână. Am redus timpul de aşteptare până la o zi, iar ulterior la câteva ore. Dar oamenii merg în continuare la organizaţiile de microfinanţare, în pofida ratelor exorbitante ale dobânzii, întrucât acolo e mai rapid, mai convenabil şi mai primitor.

Mai avem mult de lucru pentru a schimba nivelul de deservire – de la aspectul sucursalelor noastre şi pe cât de bine putem deservi clienţii, la cât de convenabile sunt aplicaţiile noastre mobile sau serviciile de internet banking. Pentru a realiza acest lucru, trebuie să investim mult în angajaţii noştri, să sporim productivitatea prin intermediul unor tehnologii şi procese noi, astfel încât clientul să nu mai fie nevoit să semneze zeci de documente.

Creşterea productivităţii ne va permite în timp să majorăm şi salariile, astfel încât munca angajaţilor noştri să fie apreciată la modul cuvenit. Deocamdată, productivitatea noastră nu este la cel mai înalt nivel. Raportul cost/venit (CIR) al MAIB este de 55%, în timp ce băncile de top din regiune ating şi niveluri de sub 40%.

Cât despre mine, sunt rareori mulţumit. Când crezi că te descurci bine, că eşti cel mai bun, că eşti primul, acest lucru nu contribuie la dezvoltare. Apropo, mi se pare că acest sindrom este oarecum inerent băncilor, inclusiv MAIB. De multe ori am auzit la şedinţele noastre interne pe cât de bine ne descurcăm, pe cât de buni suntem şi pe cât de puternici. Chiar şi sloganul nostru era despre asta: „Puterea stă în noi”.

Totuşi, cred că puterea este în clienţii noştri şi trebuie să ne gândim mult mai mult la ceea ce e necesar de schimbat spre binele lor. Niciodată nu trebuie să ne oprim din calea dezvoltării. Iar acest lucru, la rândul său, va duce la majorarea portofoliului de credite, precum şi la obţinerea unor venituri mai mari. Prin urmare, sunt impresionat de faptul că atât preşedintele Comitetului de Conducere al băncii, Giorgi Shagidze, cât şi preşedintele Consiliului MAIB, Vytautas Plunksnis, actualmente pun întotdeauna experienţa clienţilor în prim plan. Cuvântul „client” este acum cel mai frecvent rostit în cadrul şedinţelor noastre. şi aşa este corect.

Acesta este motivul pentru care cred că MAIB este doar la început de cale. Când banca va acorda împrumuturi de consum în 15 minute, când vom atinge un indice de loialitate al consumatorilor (NPS) de 80%, când ratingul aplicaţiilor va fi de 4,9 din 5, atunci, probabil, voi putea spune că am realizat ceva în această bancă.

– De cât timp va fi necesar pentru a realiza cele menţionate?

– Voi reitera că totul începe cu experienţa clientului. În prezent, clienţii sunt foarte răsfăţaţi, inclusiv în Republica Moldova. Astăzi ei folosesc Netflix, Spotify şi Booking. Au un nivel complet diferit de aşteptări faţă de serviciile oferite. Fac cunoştinţă şi analizează cele mai bune branduri şi cele mai confortabile servicii din lume. Prin urmare, nivelul de deservire la care ar trebui să ajungă MAIB nu este cel al băncilor locale, ci ar trebui să ne orientăm spre acele servicii globale care stabilesc standardul de calitate pentru consumatorii din Republica Moldova.

– Adică, Vă referiţi la faptul că această categorie de clienţi are cu ce compara?

– Exact. Prin urmare, nu este pe deplin corect, atunci când încercăm să comparăm serviciile MAIB cu cele ale altor bănci din Republica Moldova. Mai degrabă trebuie să ne să ne aliniem la cele mai bune servicii din lume. În general, băncile nu sunt apreciate nicăieri în lume, inclusiv în Republica Moldova. Oamenilor nu le place să meargă la bancă, pentru ei aceasta reprezintă mai degrabă o anumită durere de cap, decât o plăcere. Respectiv, cred că obiectivul nostru este crearea unor servicii comode şi atractive, de care se vor bucura clienţii MAIB.

Eu întotdeauna încerc să testez noi servicii bancare. Am atât Revolut, cât şi Wise. Acestea sunt bănci virtuale, pe care mulţi oameni le folosesc de bunăvoie, inclusiv în Republica Moldova. Toţi cetăţenii care au paşapoarte româneşti, aproximativ 30% din populaţie, se pot folosi deja de serviciile acestor bănci virtuale, deschizându-şi un cont chiar fiind întins pe canapea, timp de cinci minute.

Mai devreme sau mai târziu, aceste neobănci vor veni şi în Republica Moldova. De exemplu, în ţara vecină – Ucraina, în trei ani de zile, Monobank a reuşit să se poziţioneze pe locul al doilea pe piaţa creditelor de consum, după Privatbank.

Dacă considerăm că această revoluţie digitală ne va ocoli, ne înşelăm amarnic. Ba mai mult, aceste neobănci deţin resurse aproape nelimitate. De exemplu, Revolut, care oferă servicii bancare online, a atins o valorizare de $33 mlrd., după ce a încheiat o rundă de finanţare în valoare de $800 mil. Evaluarea respectivă este mult mai mare decât în cazul VTB Bank, CommerzBank, Raiffeisen Bank, precum şi în cazul celor mai mari bănci româneşti şi greceşti luate împreună. Respectiv, în MAIB mai avem mult de muncă.

– Dar ce puteţi spune despre rezultatele financiare ale băncii? Pe cât de mulţumiţi sunt acţionarii străini de indicatorii de performanţă ai MAIB?

– Trebuie să îmbunătăţim profitabilitatea băncii. Fără profit, nu vom avea bugete pentru investiţiile necesare. În primul rând, pentru a moderniza infrastructura şi tehnologiile noastre. Dar şi pentru a atrage şi menţine angajaţii, întrucât presiunea pe piaţa muncii este foarte mare, nu există destule cadre.

În prezent, acest lucru se poate face printr-o utilizare mai bună a lichidităţii. Prin urmare, trebuie să facem totul cât mai simplu posibil şi comod, astfel încât oamenii şi întreprinderile să se crediteze la MAIB şi să utilizeze o varietate cât mai mare de servicii bancare. Dar, în acelaşi timp, aceste împrumuturi ar trebui acordate celor care le vor rambursa în timp util.

În Georgia, de exemplu, o ţară asemănătoare cu Republica Moldova după numărul populaţiei, există două bănci care înainte de pandemie câştigau aproximativ $180 mil. pe an fiecare. Iar cel mai mare profit înregistrat de MAIB constituie $40 mil. Respectiv, cred că rentabilitatea băncii ar trebui majorată prin creşterea portofoliului de credite, precum şi prin sporirea cotei de piaţă a diferitelor sisteme de plăţi şi a serviciilor bancare mobile. Acest lucru ar trebui să devină o preocupare constantă atât a acţionarilor, cât şi a administratorilor băncii.

Prin creşterea profitabilităţii băncii, vom ajunge la un ROE de cel puţin 20% pe an. Acesta este nivelul pe care îl consider minim necesar pentru o economie cu profilul de risc al Moldovei. În caz contrar, pentru ce să mai investească un investitor în Moldova la un ROE de 10-15%, dacă există o mulţime de bănci în lume, care înregistrează un ROE semnificativ mai mare.

– Pe cât de realist este pentru o bancă din Republica Moldova să ajungă la o asemenea valoare a rentabilităţii capitalului?

– Acesta este nivelul actual al băncilor din România. Chiar şi gigantul rus Sber are un ROE de aproximativ 16%. Tinkoff Bank (Rusia), unde am fost acţionari – 40%, iar Kaspi Bank (Kazahstan) – 80%. În prezent, MAIB câştigă mai puţin decât costul capitalului pentru Moldova, a cărui valoare este de aproximativ 15%.

– Este adevărat că MAIB examinează posibilitatea plasării valorilor mobiliare la bursa din Londra?

– Cred că da. Două bănci georgiene, TBC şi Bank of Georgia, se listează la Londra. Tinkoff şi Kaspi, de exemplu, au fost, de asemenea, listate la această bursă. Prin urmare, vom alege între bursele de la Londra, Amsterdam, Varşovia şi Bucureşti.

– Aveţi o înţelegere cu acţionarii majoritari moldoveni, precum că în următorii trei-cinci ani trebuie să fiţi gata pentru o potenţială listare la bursă?

– IPO este un instrument eficient, necesar pentru creşterea capitalizării băncii. Acţiunile MAIB sunt expuse spre vânzare pe o piaţă nelichidă a valorilor mobiliare corporative. Spun astfel deoarece, din păcate, nici măcar nu avem o piaţă funcţională. şi în acest sens, Moldova nu este unică. Nici în Ucraina nu există bursă. Deci, ar trebui să fie clar pentru toată lumea că, atunci când nu există lichidităţi, aceasta afectează valoarea activului.

La Bursa de Valori a Moldovei (BVM) lichiditatea este zero. Tranzacţiile unice nu sunt în niciun caz reprezentative pentru evaluarea activului. Iar lipsa lichidităţii acţiunilor duce la deprecierea oricărui titlu. La fel se întâmplă cu acţiunile MAIB. Da, este un activ bun, dar se află pe o piaţă nelichidă şi, prin urmare, costul acţiunilor va fi mic. şi, probabil, nu ar trebui să ne orientăm după vânzările unice ale acţiunilor MAIB la BVM, care sunt cotate la un preţ de 3 000 de lei. Nu pot spune că este un preţ bun sau rău, deoarece acestea sunt vânzări unice de acţiuni – de la caz la caz. Prin urmare, există acţionari ai MAIB care sunt interesaţi să coteze acţiunile băncii la o bursă internaţională. Valoarea titlurilor lor doar va spori, acestea vor putea fi uşor de cumpărat, cât şi uşor de vândut.

– Tranzacţiile pe piaţa internă cu greu pot servi drept indicator, având în vedere că într-un an acestea nu depăşesc nici măcar 5% din capitalul băncii.

– Din acest punct de vedere, acţiunile ar trebui expuse pe o piaţă lichidă. Cred că lichiditatea va oferi o primă evaluare acţiunilor MAIB. Aş spune că aceasta este prima şi cea mai importantă necesitate, de ce ar trebui să pregătim banca pentru plasarea unei IPO.

A doua este legată de atragerea investiţiilor străine în ţară. IPO este o oportunitate de a atrage multe resurse financiare suplimentare, la o evaluare bună, folosindu-le cu înţelepciune pentru scopul principal – dezvoltarea şi modernizarea Republicii Moldova.

Nu în ultimul rând, IPO este o modalitate de a construi cea mai înaltă formă de guvernanţă corporativă. Marea majoritate a companiilor mari şi de succes din lume sunt societăţi pe acţiuni. Acesta este un fel de ligă de top în ceea ce priveşte guvernanţa corporativă, iar statul nostru ar trebui să fie vital interesat de creşterea numărului de companii publice în ţară. Aceasta este calea către durabilitate şi transparenţă. Este o axiomă.

– De ce IPO şi nu vânzarea activului către un investitor strategic?

– Am fi examinat şi această opţiune, dar trebuie să fim realişti şi să înţelegem că, din păcate, reputaţia sistemului bancar din Republica Moldova nu este una foarte bună. Principalii cumpărători – austriecii, italienii, germanii, francezii, au deja lecţii învăţate şi concluzii trase, după desfăşurarea activităţii pe pieţele ţărilor din această regiune. Prin urmare, îmi este dificil să spun pe cât de atractiv va fi MAIB pentru un investitor strategic şi pe cât de repede ar putea acesta apărea în Republica Moldova.

Hai cu noi și pe Telegram - e simplu și rapid!