Ucraina este economia cu cel mai ridicat nivel de militarizare din lume în 2025, alocând 39,6% din PIB pentru cheltuieli militare, potrivit datelor Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (SIPRI), analizate de Visual Capitalist.
Clasamentul celor mai militarizate economii ale lumii arată diferențe semnificative între state, Ucraina aflându-se la mare distanță de următoarele poziții, pe fondul costurilor generate de războiul cu Rusia.
Pe locul doi se află Algeria, care a alocat 8,8% din PIB pentru apărare, urmată de Israel (7,8%) și Rusia (7,5%). Arabia Saudită și Azerbaidjan completează top 6, fiecare cu 6,5% din PIB direcționat către sectorul militar.
În Europa, Polonia se remarcă prin una dintre cele mai ridicate ponderi ale cheltuielilor de apărare în cadrul NATO, cu 4,5% din PIB în 2025. Statele baltice – Letonia (3,6%) și Estonia (3,4%) – se regăsesc, de asemenea, în clasament, pe fondul preocupărilor sporite de securitate generate de proximitatea față de Rusia.
Deși Statele Unite au cel mai mare buget militar din lume în valoare absolută, de aproximativ 954 miliarde de dolari, cheltuielile pentru apărare au reprezentat 3,1% din PIB, ceea ce plasează țara abia pe locul 23 în clasamentul militarizării economice.
Experții notează că țările bogate în resurse petroliere și cele aflate în regiuni tensionate tind să aloce ponderi mai mari din economie pentru apărare. În același timp, războiul din Ucraina a determinat mai multe state europene să își majoreze bugetele militare.
Un oraș european a detronat Viena și a devenit cel mai bun loc din lume pentru trai în 2026, potrivit celui mai recent clasament Global Liveability Index realizat de Economist Intelligence Unit (EIU).
Suedia conduce clasamentul global al țărilor cu cea mai bună calitate a vieții în 2026, urmată de Danemarca și Canada, potrivit unui studiu bazat pe percepțiile a peste 15.000 de respondenți.
Datoria publică medie a statelor europene ar putea urca până la aproximativ 130% din PIB în 2040, aproape dublu față de nivelul actual, dacă guvernele nu vor adopta reforme și măsuri de consolidare a finanțelor publice.
