Doar 8,7% dintre români au reușit să pună bani deoparte în ultimul an, în timp ce o parte importantă a populației își consumă economiile sau face datorii pentru a acoperi cheltuielile de bază. În paralel, percepția asupra scumpirilor rămâne puternică, iar încrederea în Banca Națională a României a scăzut, arată studiul „Consumer Sentiment România”, realizat de MKOR, potrivit AGERPRES.
Datele arată că 25% dintre respondenți spun că veniturile le ajung doar pentru cheltuielile de bază, iar alți 25% au fost nevoiți să apeleze la economii pentru a trece luna.
În același timp, 23% dintre români au făcut datorii pentru a acoperi aceleași cheltuieli.
La final de lună, doar 8,7% dintre cei chestionați spun că reușesc să economisească.
Contractarea unui credit a rămas relativ stabilă în ultimii trei ani, la un nivel de 10–12% dintre respondenți, însă încrederea în BNR s-a redus de la 4,1 la 3,8 puncte, pe o scală de la 1 la 7.
Semne de prudență apar și în planurile de cumpărături. Intenția de a cumpăra o mașină s-a redus la jumătate într-un singur an, de la 8% la 4%.
Totodată, 61,4% dintre români cred că vor plăti mai mult pentru cumpărăturile mari în următoarele 12 luni.
Și cursul valutar începe să conteze tot mai mult în deciziile financiare. Aproape 32% dintre respondenți se așteaptă să plătească mai mult pentru schimbul valutar, față de 16% în urmă cu trei ani.
Pe acest fond, 14% dintre cei chestionați spun că intenționează să economisească direct în valută.
Presiunea scumpirilor rămâne ridicată. 75% dintre români spun că prețurile au crescut vizibil în ultimul an, față de 59% în 2025, iar aproximativ șapte din zece cred că ritmul de creștere a prețurilor va continua sau chiar se va accelera.
În medie, respondenții estimează că prețurile au crescut cu 16% în ultimele 12 luni.
Alimentele rămân principalul reper după care românii simt scumpirile. 86% dintre respondenți le menționează, urmate de carburanți – 74% și facturile la utilități – 69%.
Cursul valutar a urcat și el în topul motivelor pentru care populația percepe scumpiri, fiind menționat de 45% dintre respondenți, față de 25% în urmă cu trei ani.
Urmează taxele plătite – 42%, medicamentele – 35%, ieșirile în oraș – 34% și abonamentele pentru telefonie, televiziune sau aplicații – 32%.
Studiul „Consumer Sentiment România” acoperă perioada dintre trimestrul III 2023 și trimestrul II 2026 și a fost realizat pe un eșantion de 2.486 de respondenți pe trimestru, prin metoda online. Marja de eroare este de ±3,1%.
Dacă imporți sau exporți mărfuri și vrei să știi din timp ce cod tarifar se aplică produsului tău, nu mai trebuie să gestionezi cererea pe hârtie. Din 1 septembrie 2026, solicitările pentru emiterea deciziilor privind informațiile tarifare obligatorii pot fi depuse și urmărite online prin noul sistem e-ITO.
Dacă reprezinți o societate pe acțiuni în care statul deține o cotă, o întreprindere de stat sau municipală, 1 septembrie 2026 este ultima zi în care trebuie să calculezi, să declari și să achiți dividendele sau defalcările din profitul net la buget
Guvernul propune introducerea etapizată a TVA și a accizelor pentru mai multe categorii de produse, prima etapă urmând să înceapă la 1 septembrie 2026.
