Marina Zanoga, Energbank: Ce faci în primele minute după o fraudă bancară și cum îți protejezi economiile

Fraudele bancare online au devenit tot mai greu de recunoscut. Nu mai vorbim doar despre mesaje suspecte sau apeluri care par false din prima. Astăzi, escrocii construiesc povești credibile, folosesc informații reale despre oameni și pun presiune exact în momentele în care victima are cel mai puțin timp să gândească limpede.

În partea a doua a interviului, Marina Zanoga, directoare a Ariei Legalitate din cadrul Energbank, explică ce semnale ar trebui să ne oprească imediat, cum poate fi recunoscută o tentativă de fraudă și de ce primele minute pot face diferența dintre prevenție și pierderi financiare importante.

Potrivit Marinei Zanoga, aproape orice fraudă începe după același scenariu: un contact neașteptat, prin apel, SMS, e-mail sau mesaj pe WhatsApp. Urmează o poveste construită să provoace frică, grabă sau curiozitate: contul este în pericol, ai câștigat un premiu, ai un colet blocat sau cineva încearcă să ia un credit în numele tău.

Unul dintre cele mai clare semnale de alarmă este presiunea timpului. Escrocii încearcă să te convingă să acționezi imediat, fără să verifici informația, fără să închizi apelul și fără să ceri o a doua opinie.

„Dacă simți presiune, urgență sau impresia că nu ai voie să verifici informația sau să te opui, oprește-te! Exact în acel moment ești cel mai aproape de o fraudă”, spune Marina Zanoga.

Un alt semnal important apare atunci când ți se cere să oferi un cod, să accesezi un link, să instalezi o aplicație sau să transferi ori să depui bani. În grabă, oamenii pot ajunge să confirme tranzacții fără să-și dea seama, mai ales atunci când codul primit pare parte dintr-o procedură obișnuită.

Marina Zanoga atrage atenția că nici numărul afișat pe ecran nu garantează că apelul vine de la bancă. Numerele pot fi falsificate prin tehnici de tip spoofing. La fel, faptul că interlocutorul îți cunoaște numele sau banca unde ai cont nu înseamnă automat că este o persoană de încredere.

Diferența se vede, de multe ori, în reacția celui care sună. Un angajat real al băncii va accepta ca tu să închizi apelul, să revii prin numărul oficial sau să mergi la sucursală. Un fraudator, în schimb, va încerca să te țină în conversație, să te grăbească sau chiar să te facă să te simți vinovat.

O formă și mai dureroasă de fraudă apare atunci când oamenii sunt convinși nu doar să transfere economiile, ci și să contracteze un credit în favoarea escrocilor. În astfel de cazuri, pierderea nu se oprește la banii existenți în cont, ci poate lăsa în urmă și o datorie.

„Un credit contractat rămâne responsabilitatea persoanei care l-a autorizat, chiar dacă decizia a fost luată sub presiune emoțională sau în urma unei manipulări”, explică Marina Zanoga.

Ea subliniază că băncile și clienții trebuie să fie parteneri în prevenirea fraudelor. Verificările suplimentare, confirmările de tranzacții sau solicitarea unor informații adiționale nu sunt obstacole, ci măsuri de protecție.

În același timp, educația financiară și vigilența rămân esențiale. Oricât de performante ar fi tehnologiile de securitate, deciziile luate sub presiune pot deschide ușa fraudatorilor.

„Cea mai ieftină formă de protecție financiară pe care o ai la dispoziție este vigilența fiecăruia”, afirmă Marina Zanoga.

Marina Zanoga este directoare a Ariei Legalitate în cadrul B.C. „Energbank” S.A., avocat cu peste 18 ani de experiență și profesionist certificat ACAMS. Are expertiză în domeniile bancar, financiar, servicii de plată, conformitate și guvernanță corporativă. De asemenea, face parte din Consiliul Biroului Istoriilor de Credit.

Totul despre bănci, într-o singură postare. Zilnic. Urmărește Bancamea pe Telegram