Ioniță explică efectul ratei BNM: De ce creditele populației și ale companiilor nu s-au scumpit

Majorarea ratei de bază a Băncii Naționale a Moldovei până la 7,5% nu a dus, deocamdată, la scumpirea creditelor pentru populație și companii, iar cel mai rapid efect se resimte în costurile de împrumut ale Guvernului. Concluzia aparține expertului economic Veaceslav Ioniță, care a analizat, în ediția din 14 august 2026 a emisiunii „Analize economice”, cauzele și efectele deciziilor de politică monetară ale BNM.

Economistul remarcă o situație mai puțin obișnuită: rata de bază este majorată într-o perioadă în care inflația dă semne de temperare. În opinia sa, presiunile asupra prețurilor provin în principal din exterior, inclusiv din costurile resurselor energetice, produselor petroliere, fertilizanților și materialelor de construcții.

În același timp, ieftinirea sezonieră a produselor alimentare și scăderea prețurilor la materia primă agricolă trag inflația în sens opus.

„În acest an avem o situație mai puțin tradițională: inflația se duce în jos, iar rata de bază se duce în sus”, afirmă Veaceslav Ioniță.

Potrivit analizei, modificarea ratei de bază se vede mai repede în dobânzile oferite pentru depozite. Rata medie a acestora a urcat la circa 5,3%, ceea ce face economisirea mai atractivă.

În cazul creditelor însă, efectul este mult mai slab. Ioniță arată că, în pofida majorării ratei BNM, dobânzile la unele categorii de împrumuturi au continuat chiar să scadă.

Pe segmentul ipotecar, volumul creditelor noi a ajuns într-o lună la circa 1,1 miliarde de lei, în timp ce dobânzile s-au menținut în jurul valorii de 8%. Și creditarea de consum continuă să crească, volumul împrumuturilor acordate ajungând la aproximativ 1,38 miliarde de lei.

Expertul susține că actuala majorare este prea mică pentru a modifica semnificativ comportamentul populației, spre deosebire de situația din 2022, când creșterea puternică a ratei de bază s-a transmis mult mai vizibil în costul creditelor.

O evoluție similară este observată în cazul companiilor. Dobânzile la creditele acordate persoanelor juridice nu au crescut semnificativ, iar cererea mai redusă de finanțare este explicată de economist prin alți factori economici, nu prin politica monetară.

Cel mai direct efect al majorării ratei de bază se vede, potrivit lui Ioniță, la valorile mobiliare de stat, ale căror randamente reacționează rapid la deciziile BNM.

Guvernul se împrumută în prezent în mare parte pe termene scurte, în special prin valori mobiliare cu maturități de 182 și 364 de zile. În prima jumătate a anului, statul a contractat împrumuturi de peste 30 de miliarde de lei, iar peste 80% din sumă ar fi fost utilizată pentru refinanțarea datoriilor anterioare.

Potrivit estimărilor lui Veaceslav Ioniță, creșterea costului împrumuturilor ar putea însemna pentru Guvern cheltuieli suplimentare cu dobânzile de 15–20 de milioane de lei lunar.

Dacă actualele condiții se vor menține, economistul estimează că până la sfârșitul anului statul ar putea achita cu circa 300 de milioane de lei mai mult pentru dobânzi față de nivelul costurilor de finanțare de la începutul anului.

Ioniță concluzionează că, până în prezent, majorarea ratei de bază nu a descurajat creditarea populației, în timp ce efectul cel mai vizibil și imediat este scumpirea finanțării pentru stat.