Grecia nu va mai fi cea mai îndatorată țară din zona euro până la finalul anului 2026, datoria sa publică urmând să scadă sub nivelul celei din Italia, potrivit unor surse citate de Reuters, citat de Agerpres.
Ponderea datoriei publice a Greciei în PIB ar urma să coboare la aproximativ 137% în acest an, de la 145% în 2025. În același timp, Italia este pe un trend invers: datoria ar putea urca la 138,6% din PIB în 2026, față de 137,1% anul trecut.
Evoluția marchează o schimbare importantă în zona euro, unde Grecia a fost, timp de două decenii, statul cu cea mai mare povară a datoriei. Din 2020 până în prezent, Grecia a reușit să reducă datoria cu peste 45 de puncte procentuale, în timp ce Italia a făcut ajustări mai moderate.
Autoritățile elene pregătesc și noi măsuri de consolidare fiscală, inclusiv rambursarea anticipată a unor împrumuturi de circa 7 miliarde de euro din primul program de asistență financiară.
În ansamblu, datele arată că presiunea datoriei rămâne ridicată în Europa. La finalul lui 2025, mai multe economii mari aveau niveluri de peste 100% din PIB, inclusiv Franța, Belgia și Spania, în timp ce țări precum Estonia sau Luxemburg continuă să mențină datorii reduse.
În UE, construcția locuințelor a devenit mult mai scumpă în ultimii zece ani: +48,2% față de 2015. Cele mai mari creșteri au fost în Bulgaria, Ungaria și România, unde costurile au urcat cu peste 130%.
Banca Centrală Europeană a obținut sprijin din partea Parlamentului European pentru lansarea euro digital.
Banii ținuți de oameni în bănci ar putea fi protejați printr-un plafon mai mare de garantare. Începând cu 1 ianuarie 2028, nivelul de acoperire a depozitelor bancare ar urma să crească de la 200.000 de lei la 500.000 de lei.
