Moldovenii de peste hotare au transferat acasă peste 1,53 miliarde de dolari în primele nouă luni ale anului 2026, cu aproape 24% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. Totuși, această creștere nu înseamnă neapărat că diaspora câștigă semnificativ mai mult. Economistul Marin Gospodarenco explică, într-o analiză pentru Teleradio-Moldova, că o parte din majorare este rezultatul reducerii comisioanelor bancare și al modificării cursului valutar.
Potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei, în perioada ianuarie–septembrie 2026, transferurile din străinătate au fost cu aproximativ 293 de milioane de dolari mai mari decât în primele nouă luni ale anului precedent.
Cele mai importante intrări de bani au fost înregistrate în iulie, când transferurile au depășit 189 de milioane de dolari, precum și în iunie și septembrie, cu peste 183 de milioane de dolari în fiecare lună.
Transferurile bancare mai ieftine au influențat statisticile
Unul dintre factorii care explică evoluția este conectarea Republicii Moldova la sistemul european de plăți SEPA, la 6 octombrie 2025.
Potrivit economistului, comisionul mediu pentru un transfer în euro a scăzut de la peste 20 de euro la aproximativ 1,26 euro. Reducerea costurilor a încurajat utilizarea serviciilor bancare, inclusiv de către moldovenii care anterior preferau să aducă bani în numerar sau să îi transmită prin intermediul rudelor.
Astfel, o parte dintre sumele înregistrate acum în statisticile oficiale ar putea reprezenta bani care ajungeau și anterior în Republica Moldova, însă prin alte modalități.
Un alt factor este aprecierea euro față de dolarul american. Deși majoritatea transferurilor sunt efectuate în moneda europeană, BNM prezintă valoarea totală în dolari. Prin urmare, o apreciere a euro poate determina creșterea valorii raportate în dolari chiar și fără o majorare corespunzătoare a sumelor trimise.
„O parte importantă din «creștere» este deci efect de conversie, nu putere de cumpărare în plus”, subliniază Marin Gospodarenco.
În septembrie 2026, euro a reprezentat aproape 80% din volumul transferurilor, în timp ce dolarul american a avut o pondere de 10,8%, iar leul moldovenesc – 9,5%.
Banii diasporei susțin familiile, dar influențează și piața muncii
Economistul atrage atenția că remitențele rămân o sursă esențială de venit pentru numeroase familii, fiind folosite pentru alimente, facturi, educație și îmbunătățirea condițiilor de locuit.
În același timp, dependența de banii primiți din străinătate poate avea efecte asupra pieței muncii. Persoanele care beneficiază de sprijin financiar constant din partea rudelor plecate peste hotare pot fi mai puțin dispuse să accepte locuri de muncă slab remunerate în Republica Moldova.
În opinia lui Gospodarenco, provocarea pentru autorități este transformarea unei părți mai mari a remitențelor în investiții, astfel încât acești bani să contribuie nu doar la consumul gospodăriilor, ci și la dezvoltarea economiei.
Printre soluțiile indicate de economist se numără stimularea economisirii prin bănci, facilitarea accesului diasporei la titlurile de stat și susținerea afacerilor locale finanțate din veniturile obținute peste hotare.
Datele oficiale reflectă doar transferurile realizate prin canalele financiare monitorizate. Sumele aduse personal în numerar sau transmise prin intermediul cunoscuților nu sunt incluse integral în aceste statistici, ceea ce înseamnă că aportul financiar real al diasporei poate fi mai mare.