Ce îi face pe angajați să rămână la job: salariul nu este singurul criteriu

Un program previzibil, un volum realist de muncă, flexibilitatea și posibilitatea de a te deconecta după încheierea zilei pot conta aproape la fel de mult ca salariul atunci când un angajat decide dacă rămâne într-o companie. Modul în care este organizată munca influențează direct productivitatea, retenția personalului și capacitatea firmelor de a atrage oameni, arată o analiză EY România, preluată de Agerpres.

Datele Eurostat arată că angajații din România cu vârste între 20 și 64 de ani lucrau, în 2024, în medie, 38,8 ore pe săptămână, față de 36 de ore la nivelul Uniunii Europene.

În același timp, rata de ocupare era de 69,5% în România, comparativ cu 75,8% în UE. Diferența dintre rata de ocupare a femeilor și cea a bărbaților ajungea la 18,1 puncte procentuale, aproape dublu față de media europeană.

Analiza arată că prezența la birou nu trebuie confundată automat cu performanța. Un program flexibil nu ajută cu adevărat dacă angajatul pleacă mai devreme, dar recuperează seara târziu, iar munca de la distanță își pierde avantajele atunci când mesajele continuă în vacanțe sau după program.

Pentru companii, organizarea slabă a muncii se poate traduce prin plecări mai dese, absenteism, productivitate mai mică și dificultăți de recrutare. Angajații nu schimbă locul de muncă doar pentru un salariu mai bun, ci și atunci când li se cer prea multe sarcini, fără reguli clare și fără limite sănătoase.

Tehnologia a făcut munca mai flexibilă, dar a mutat și biroul în viața personală. Fără limite, libertatea de a lucra de oriunde poate deveni obligația de a fi disponibil permanent.

Legislația europeană oferă mai multe drepturi părinților și îngrijitorilor și pune accent pe programe previzibile și condiții transparente de muncă. Analiza atrage însă atenția că simpla existență a regulilor nu este suficientă: diferența o face modul în care acestea sunt aplicate zi de zi în companie.