Cifra de peste 13 miliarde de lei, vehiculată drept suma cheltuită de moldoveni pe jocuri de noroc în 2025, nu reflectă banii pierduți efectiv de jucători, susține expertul economic Stas Madan. Într-o analiză publicată pe Facebook, acesta explică diferența dintre rulajul Loteriei Naționale a Moldovei, banii depuși de jucători și venitul brut din joc și avertizează că o taxă de 6% aplicată rulajului ar putea avea efecte contrare celor urmărite.
Potrivit analizei lui Stas Madan, Loteria Națională a Moldovei a raportat în 2025 venituri din vânzări, sau rulaj, de 13,26 miliarde de lei. Expertul susține însă că această sumă nu poate fi interpretată drept cheltuiala efectivă a populației pentru jocuri de noroc, deoarece aceiași bani pot fi utilizați de mai multe ori în pariuri și jocuri succesive.
Madan explică mecanismul printr-un exemplu simplu: un jucător poate depune 100 de lei, câștiga ulterior 400 de lei, apoi utiliza câștigul pentru alte mize. În acest fel, aceeași sumă inițială generează un rulaj de câteva ori mai mare, fără ca jucătorul să fi scos de fiecare dată bani noi din propriul buzunar.
În baza situațiilor financiare ale Loteriei, expertul estimează că în 2025 încasările nete de numerar de la jucători au fost de aproximativ 1,03 miliarde de lei. În același timp, din rulajul total de 13,26 miliarde de lei, circa 12,72 miliarde de lei, sau 95,96%, s-au întors către jucători sub formă de câștiguri.
Diferența, respectiv aproximativ 536 milioane de lei, reprezintă, potrivit lui Madan, venitul brut din joc – cunoscut drept Gross Gaming Revenue (GGR) – și poate fi privită drept suma pierdută efectiv de jucători în raport cu operatorul.
Calculele prezentate de expert arată astfel o diferență majoră între rulaj și banii cheltuiți efectiv. Potrivit lui, un leu depus de jucători generează aproximativ 12,9 lei de rulaj, iar un leu pierdut definitiv corespunde unui rulaj de circa 24,7 lei.
Madan atrage atenția și asupra structurii pieței. Potrivit analizei sale, rezultatele financiare ale LNM pentru 2025 arată că cele mai importante venituri provin din produsele online, unde rata de returnare către jucători este ridicată, iar câștigurile sunt frecvent reutilizate în noi jocuri.
Astfel, loteriile online ar fi generat un rezultat financiar de aproximativ 266 milioane de lei, pariurile online – circa 91 milioane de lei, iar sălile cu aparate de joc – 19,5 milioane de lei. Loteria momentană ar fi adus circa 2,4 milioane de lei, în timp ce cazinoul online SLOT.MD ar fi înregistrat o pierdere de aproximativ 7,9 milioane de lei în anul lansării.
În același timp, expertul arată că Loteria Națională a virat în 2025 către Bugetul Public Național aproximativ 504,6 milioane de lei, comparativ cu 213 milioane de lei în 2022.
Cele mai importante surse ale acestor plăți au fost, potrivit calculelor prezentate de Madan, impozitul de 18% reținut din câștiguri – 209,5 milioane de lei, dividendele plătite statului în calitate de acționar unic – 194,7 milioane de lei, și impozitul pe venitul din activitatea de întreprinzător – 42,1 milioane de lei.
În acest context, Stas Madan critică propunerea din politica fiscală privind introducerea unui impozit de 6% aplicat rulajului, suplimentar taxelor existente.
El susține că, într-un sistem în care aceeași sumă este reutilizată de mai multe ori, taxarea fiecărei mize ar putea reduce semnificativ atractivitatea jocurilor operate legal. În opinia sa, o parte dintre jucători ar putea renunța, iar alții s-ar putea orienta către platforme din afara țării sau către piața neautorizată.
Într-un asemenea scenariu, avertizează expertul, statul riscă să piardă o parte din controlul asupra pieței, iar efectul asupra veniturilor bugetare ar putea fi mai modest decât cel anticipat sau chiar negativ în cazul unei scăderi puternice a rulajului.
Analiza lui Stas Madan pornește astfel de la ideea că, atunci când este evaluată dimensiunea pieței jocurilor de noroc, rulajul total nu trebuie confundat cu suma efectiv scoasă din buzunar de jucători sau cu pierderile acestora. În opinia sa, această diferență este esențială și pentru evaluarea corectă a eventualelor modificări de impozitare.
Prețurile vor continua să crească într-un ritm mai rapid până la sfârșitul acestui an, iar inflația va rămâne peste limita superioară a intervalului urmărit de Banca Națională a Moldovei până la mijlocul lui 2027. Abia din trimestrul III al anului viitor, BNM estimează revenirea inflației în intervalul asociat țintei de 5%.
Dacă te gândești la o schimbare profesională sau vrei să faci următorul pas în carieră, sectorul bancar vine cu noi oportunități. Maib, Victoriabank și ProCredit Bank recrutează în această perioadă pentru poziții din zona de business, planificare IT și securitate cibernetică.
Peste 15 mii de moldoveni aflați în căutarea unui loc de muncă s-au angajat de la începutul anului 2026 cu sprijinul subdiviziunilor teritoriale pentru ocuparea forței de muncă ale Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă.
