Cezar Dumitru (foto), alias Imperator, este românul care a călătorit în peste 100 de țări, iar impresiile din călătorii le povestește pe blogul personal – imperatortravel.ro. Recent, dumnealui a publicat un articol în care povestește experiența cu banii în călătoriile sale și în special motivele de ce practic nu mai folosește numerarul.
Vedeți în continuare un fragment din postarea sa pe blog.
“Zilele trecute, puneam laolaltă într-un articol mai multe sfaturi despre cum să schimbi banii cash la case de schimb valutar. Cum ziceam și în respectivul articol, am renunțat de ani să mă car cu cash-ul după mine, pentru că nu îmi doresc să fericesc hoții de buzunare din te miri ce colț al lumii. De fapt, folosesc card să scot bani din ATM-uri sau să și plătesc una, alta pe alte meleaguri, nu de ieri, de azi, ci din 2001. Deci de 15 ani, am renunțat la cash… mă rog, mai iau 1 – 200 euro la mine, așa “just in case”.
Ce folosesc. Folosesc Visa Electron care este un card de debit. Și de când îl am, de 15 ani, l-am folosit pe toate meleagurile lumii, din Japonia până în Țara de Foc și din SUA până în Indonezia. Mi-aduc aminte, prima oară când am plecat cu card, am fost în Peru. Aveam un card care nu se putea folosi decât în România, așa că m-am dus la bancă și am luat acest Visa Electron care putea fi folosit oriunde. Și chiar a fost folosit oriunde.
Și n-am avut probleme pe nicăieri. Dimpotrivă. Mi-aduc aminte, am fost de câteva ori martor la oameni cărora ATM-ul le-a “înghițit” cardul și nu le-a mai fost dat înapoi. Eu, Slava Domnului, nu am avut nici o problemă de genul ăsta. Când am ajuns în Hong Kong prima oară, am venit cu trenul din Guangzhou și m-am înfipt în primul ATM. Când m-am uitat la bancnote, prima reacție a fost că or fi false – aveam vreo trei bancnote diferite, dar toate de aceeași valoare – 100 dolari HK. Dacă aș fi fost la o casă de schimb, aș fi făcut un mare scandal că îmi dau bancnote false. Dar tocmai le scosesem dintr-un ATM, așa că m-am liniștit și m-am uitat cu atenție la ele – păreau emise de trei bănci diferite: HSBC, Bank of China și Standard Chartered Bank… și asș am descoperit că în Hong Kong sunt mai mulți emitenți de valută locală – cele trei bănci și Administrația Locală a Regiunii Speciale.
De ce folosesc cardul? Păi cam astea ar fi motivele:
- Pot scoate bani la orice ora si aproape de oriunde. Ajungi vineri seara undeva, hai să nu zicem în vreun mega-centru turistic… Băncile sunt închise până luni de dimineață, case de schimb nu prea găsești… Așa bagi cardul în ATM la orice oră vrei din zi sau din noapte și scoți banii. Și mi s-a întâmplat destul de des ca eu să am ce îmi trebuie și alții din grup să dea din colț în colț sau să alerge în cealaltă parte a orașului.
- Am siguranță. Dacă îmi fură careva bani de pe card, fac cerere de refuz la plată și îmi dă banii înapoi. Mi s-a întâmplat de două ori, de fiecare dată mi-am luat banii înapoi.
- De multe ori, ies în câștig. Mai ales când ajung în țări mai îndepărtate a căror valută nu o prea găsești în România la bănci sau la case de schimb valutar gen Thailanda, Peru, Mongolia sau Maroc, ca să menționez doar câteva. În cazul ăsta, trebuie să schimbi din lei în euro (sau dolari) și din euro / dolari în moneda locală… tot cam acolo ajungi.
- Scot cât vreau. De obicei, când ajung într-un loc, scot o sumă mai mare, pentru că, în general, ies mai bine la comisioane. Apoi, cu cât mă apropii de data plecării, pot scoate sume mai mici sau fix cât îmi trebuie. Sau chiar și să plătesc cu cardul.
- Îl pot folosi oriunde în lume. Mă rog, sau aproape oriunde. Nu l-am putut folosi în Coreea de Nord și Iran (datorită embargoului, dar, în curând, se vor putea folosi carduri Visa în rețeaua de ATM-uri iraniene, care e destul de extinsă). Nu le-am folosit, deși voiam în Argentina sau Uzbekistan, unde rata de schimb oficială era cu 40% mai mică decât cea oferită de piața neagră (sau “piața blu” cum i se spunea atât de suav în Argentina). În rest, l-am folosit în restul de 104 țări în care am călătorit.
Cam astea sunt motivele pentru care folosesc aproape în exclusivitate cardul când călătoresc în străinătate.”