Parlamentul a adoptat un mecanism nou prin care sumele de bani confiscate (provenite din activități infracționale) vor fi direcționate după o formulă clară: 70% vor fi transferate la bugetul de stat, 20% vor fi repartizate pentru utilizare socială, iar 10% vor fi alocate autorităților publice pentru proiecte de interes public.
Potrivit documentului, evidența bunurilor confiscate (altele decât banii) va fi ținută de Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI), în timp ce sumele de bani confiscate vor fi administrate de Serviciul Fiscal de Stat. ARBI va publica lista bunurilor confiscate, iar instituțiile publice sau organizațiile neguvernamentale vor putea depune cereri pentru utilizarea acestora în scopuri sociale sau de interes public.
Pentru a decide cine primește bunurile și cum sunt folosite, va fi creată Comisia pentru gestionarea bunurilor confiscate, care va analiza cererile și va lua decizii privind transmiterea activelor. După transmiterea bunurilor către beneficiari, ARBI va verifica modul în care acestea sunt utilizate.
Legea mai introduce o restricție importantă pentru a evita „întoarcerea” activelor: bunurile confiscate nu vor putea fi răscumpărate, direct sau indirect, de persoana de la care au fost confiscate, nici de apropiații acesteia (soț/soție, rude și afini până la gradul IV) sau persoane asociate.
Noile prevederi urmează să intre în vigoare la trei luni de la publicarea în Monitorul Oficial.
Parlamentul a schimbat regulile pentru numirea și demiterea conducerii BNM. Demiterea va avea nevoie și de decizia președintelui țării.
Bonurile fiscale eliberate de persoanele fizice care desfășoară activitate independentă nu vor mai conține IDNP-ul titularului, ci un cod fiscal unic alternativ.
Antreprenorii vor putea alege cum depun garanția de bună execuție la achizițiile publice, iar firmele care au bani de încasat de la instituții ale statului ar putea fi mai bine protejate în fața blocajelor financiare.
