În următorii 10–15 ani, aproximativ 1,2 miliarde de tineri din țările în curs de dezvoltare vor ajunge la vârsta de muncă, un val fără precedent la nivel global. Problema este că, dacă tendințele actuale rămân neschimbate, aceste economii vor putea crea doar circa 400 de milioane de locuri de muncă în aceeași perioadă, ceea ce ar lăsa un deficit major pe piața muncii.
Avertismentul este formulat de Ajay Banga, președintele Grupului Băncii Mondiale, într-un articol publicat pe blogul instituției. Potrivit lui, miza nu mai este doar una de dezvoltare, ci și una economică și, tot mai mult, de securitate, pe fondul riscurilor asociate cu migrația necontrolată, tensiunile sociale și creșterea presiunii asupra instituțiilor publice.
Banga susține că scenariul pozitiv depinde de investiții făcute din timp în oameni și în oportunități de muncă productivă. În caz contrar, consecințele sunt „previzibile”: presiune pe sisteme publice, migrație, conflicte și deteriorarea mediului de securitate, pe măsură ce tinerii vor căuta orice soluție disponibilă.
În acest context, Grupul Băncii Mondiale anunță că își concentrează eforturile pe o strategie de creare a locurilor de muncă, combinând finanțare publică, know-how, capital privat și instrumente de reducere a riscurilor. Strategia are trei direcții principale:
1) Infrastructură (fizică și „umană”): de la energie, transport și servicii publice până la educație, sănătate și formare profesională. Ideea-cheie: fără infrastructură și investiții în oameni, investițiile private și joburile nu apar.
2) Un mediu de afaceri previzibil – reguli clare și reglementări stabile, care reduc incertitudinea și le dau companiilor încredere să investească și să se extindă. Banca Mondială subliniază că sectorul privat (în special micro, mici și mijlocii) este motorul principal al creării de locuri de muncă.
3) Sprijin pentru extinderea companiilor: prin capital, finanțare, garanții și asigurare a riscurilor (inclusiv riscuri politice), astfel încât firmele să poată crește și să angajeze. Ca exemplu, este menționată o garanție de finanțare comercială care ar permite canalizarea a aproximativ 700 milioane dolari către finanțare mai accesibilă pentru IMM-uri.
Banca Mondială spune că își va concentra intervențiile în domenii cu potențial mare de ocupare: infrastructură și energie, agribusiness, asistență medicală primară, turism și producție cu valoare adăugată mai mare.
În final, Ajay Banga argumentează că această „forță demografică” poate deveni fie un motor de creștere și stabilitate, fie o sursă de volatilitate și risc, iar diferența o face capacitatea țărilor de a acționa din timp, prin investiții și politici care duc la joburi reale.
Serviciile publice destinate mediului de afaceri (G2B) urmează să fie digitalizate în continuare, cu suportul Bancii Mondiale.
Banca Mondială finanțează cu 61 mil. euro modernizarea sistemului electroenergetic al Moldovei, iar circa 27 mil. euro sunt alocați pentru linia Vulcănești–Chișinău, care a trecut recent primele testări sub tensiune.
Banca Mondială confirmă că Republica Moldova a redus barierele pentru afaceri și a îmbunătățit accesul pe piață. Scăderea poverii administrative și deschiderea mai mare față de investiții fac mediul economic mai predictibil și mai competitiv.
