Prețul aurului a scăzut cu aproximativ 25% de la debutul conflictelor din Orientul Mijlociu, contrar rolului său tradițional de activ de refugiu, pe fondul presiunilor asupra resurselor strategice și al nevoii tot mai mari de lichiditate, potrivit unei analize Tavex România, citată de AGERPRES.
Reprezentanții companiei spun că declinul nu este provocat direct de conflict, ci de efectele acestuia asupra comerțului global cu petrol, gaze naturale lichefiate și îngrășăminte. În astfel de condiții, statele afectate pot fi nevoite să folosească rezervele cele mai lichide, iar aurul devine unul dintre activele care pot fi vândute rapid pentru acoperirea cheltuielilor.
Potrivit managerului de Trezorerie al Tavex România, Victor Dima, aceeași logică se aplică și la nivel individual: în perioade de incertitudine, oamenii apelează la economii. El susține însă că, în România, interesul pentru aurul de investiții rămâne ridicat, clienții preferând să cumpere mai mult la prețuri mai mici, nu să vândă.
Tavex estimează că scăderea actuală este temporară, iar pe termen lung aurul își păstrează potențialul, inclusiv în contextul șocurilor geopolitice și macroeconomice.
Băncile europene au o expunere directă redusă la Orientul Mijlociu, de sub 0,5% din totalul activelor, însă efectele economice ale războiului din regiune le pot afecta activitatea, mai ales prin creșterea prețurilor la energie, potrivit Autorității Bancare Europene (EBA), citată de Agerpres
Fondul Monetar Internațional avertizează că războiul din Iran și perturbările din producția de energie pot alimenta inflația și încetini ritmul de creștere la nivel global.
Bijuteriile se scumpesc pe fondul exploziei cotațiilor la aur și argint, iar comercianții avertizează că piața este afectată și de lacune legislative care favorizează concurența neloială și pierderile la bugetul de stat pentru țara vecină.
