Aurul și-a câștigat rolul de referință în sistemul monetar global grație durabilității, rarității și valorii sale simbolice. În ultimii ani, băncile centrale – în special cele din China și Rusia – și-au majorat semnificativ achizițiile de aur, căutând să reducă dependența de dolarul american, într-un context geopolitic incert.
Republica Moldova deține aproximativ 70 kg de aur, evaluate la circa 130 milioane de lei – o sumă modestă în comparație cu alte țări din regiune.
Potrivit BNM, acest aur provine în mare parte din confiscările din anii ’90, ulterior fiind transformat în lingouri și inclus în rezervele oficiale.
Totuși, cea mai mare parte a rezervelor BNM, în valoare de peste 80 miliarde lei, este investită în valori mobiliare de stat emise de alte țări.
Pentru investitori, aurul rămâne un activ defensiv, folosit pentru protecție împotriva inflației și ca refugiu în perioade de criză.
În 2025, prețul aurului a atins un nou record istoric – peste 3.499 USD/uncie, cu o creștere de 25% de la începutul anului. Goldman Sachs estimează o posibilă creștere până la 3.700 USD până la finalul anului.
Chiar și pentru o generație orientată spre digital, aurul își păstrează locul în portofoliile bine echilibrate – nu pentru câștiguri rapide, ci ca formă de stabilitate pe termen lung.