Vânzările de apartamente din Republica Moldova au scăzut cu 52% într-un singur an, însă prețurile rămân la niveluri istorice, de aproximativ 1.700–1.900 de euro pentru un metru pătrat. Piața imobiliară nu este în prăbușire, ci într-un „echilibru de așteptare”, arată o notă analitică a Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), semnată de Stanislav Ghilețchi, director adjunct pe cercetare IPRE.
Pe scurt, apartamentele se vând mai greu, dar nici proprietarii nu se grăbesc să reducă prețurile. Potrivit analizei, vânzătorii nu au, în multe cazuri, o presiune financiară imediată, iar cumpărătorii care nu au acces la credit bancar au ieșit aproape complet din piață.
În primul trimestru al anului 2026, în Chișinău s-au vândut doar 623 de apartamente, în timp ce pe platformele imobiliare erau listate simultan peste 15.000 de anunțuri. Asta înseamnă că un număr mic de tranzacții ajunge să influențeze așteptările întregii piețe.
O schimbare importantă se vede și în modul în care sunt cumpărate locuințele. Ponderea tranzacțiilor finanțate prin credit ipotecar a crescut de la 4,2% în 2023 la 60,7% în primele luni ale anului 2026. IPRE explică faptul că această evoluție nu arată neapărat o cerere mai mare, ci mai degrabă o schimbare a structurii pieței: cumpărătorii cu bani proprii s-au retras, iar cererea rămasă este susținută în mare parte de creditul bancar.
Prețurile rămân rigide și pentru că o parte dintre apartamentele scoase la vânzare aparțin persoanelor sau companiilor care le-au cumpărat ca investiție. Atât timp cât locuințele își păstrează valoarea sau pot aduce venituri din chirie, proprietarii preferă să amâne vânzarea, în loc să accepte un preț mai mic.
Un alt factor este oferta nouă mai redusă. Numărul autorizațiilor de construire pentru blocuri rezidențiale în Chișinău a scăzut de la 86 în 2024 la doar 33 în 2025, cel mai mic nivel din istoria recentă, potrivit notei IPRE, care face trimitere la datele Biroului Național de Statistică.
Experții IPRE spun că locuințele ar putea deveni mai accesibile dacă piața ar fi deblocată pe mai multe direcții: mai multă ofertă nouă, dezvoltarea unor cartiere cu infrastructură bună, alternative reale de investiții pentru populație și date mai transparente despre prețurile reale de tranzacționare.
Printre recomandări se numără publicarea periodică a datelor agregate despre prețurile reale la care se vând apartamentele, pe zone și tipuri de proprietate, fără date personale. În prezent, multe analize se bazează pe prețuri de ofertă, care nu arată întotdeauna cât se plătește efectiv la notar.
Pe scurt, piața imobiliară din Chișinău pare blocată între două așteptări: cumpărătorii așteaptă prețuri mai mici, iar mulți vânzători preferă să nu vândă decât să coboare din preț.
Indicele prețului bunurilor imobile rezidențiale, calculat de Banca Națională a Moldovei în baza prețurilor de ofertă, a crescut cu 2,8% față de trimestrul IV din 2025 și cu 10% față de trimestrul I din 2025, scrie mold-street.com.
În UE, construcția locuințelor a devenit mult mai scumpă în ultimii zece ani: +48,2% față de 2015. Cele mai mari creșteri au fost în Bulgaria, Ungaria și România, unde costurile au urcat cu peste 130%.
Când prețurile la apartamentele noi cresc, scumpirea ajunge rapid și pe piața locuințelor vechi. Deși, la prima vedere, materialele de construcție mai scumpe ar trebui să influențeze doar apartamentele noi, efectul se vede și în prețurile apartamentelor vechi.
