Valurile de căldură extremă afectează transportul, producția de energie și productivitatea, în timp ce modifică și comportamentul consumatorilor, favorizând anumite categorii de produse și punând presiune pe alte sectoare. Concluziile apar într-o analiză realizată de XTB România, citată de AGERPRES.
Vestul Europei se confruntă cu al patrulea val de căldură din acest an. Italia a plasat marile orașe sub alertă maximă din cauza riscurilor pentru sănătate, Franța și Spania continuă să se confrunte cu incendii, iar în Slovacia și Austria au fost înregistrate temperaturi de peste 41 de grade Celsius.
În același timp, nivelurile foarte scăzute ale Rinului și Dunării limitează transportul naval și afectează producția de energie, ceea ce amplifică presiunile asupra lanțurilor logistice și asupra costurilor.
„Rinul și Dunărea au atins niveluri minime record în unele regiuni, blocând sau limitând sever traficul naval și producția de energie nucleară”, susține Claudiu Cazacu, consultant de strategie XTB România.
Potrivit analizei, problemele de pe principalele rute logistice utilizate pentru transportul materiilor prime, produselor chimice și bunurilor de consum se adaugă costurilor ridicate pentru energie și combustibili.
O estimare a Institutului Kiel indică un posibil impact de 1% asupra industriei germane și de 0,1–0,2% asupra întregii economii a Germaniei în cazul unei singure luni cu niveluri scăzute ale Rinului.
La nivel european, efectele pot fi amplificate de situația de pe Dunăre. Deși precipitațiile recente din zona bazinului superior al fluviului ar putea aduce o îmbunătățire temporară, ar fi necesare cantități suplimentare importante de apă pentru normalizarea situației.
Prelungirea restricțiilor ar putea majora în continuare costurile pentru energie și transport. Potrivit analizei, acestea ar putea pune sub presiune inclusiv prognozele privind avansul zonei euro în acest an. Banca Centrală Europeană și-a redus cea mai recentă estimare de creștere la 0,6%, de la 1% anterior.
Canicula schimbă și comportamentul de cumpărare. Într-o primă etapă, temperaturile ridicate stimulează achizițiile de echipamente de răcire, produse pentru protecția locuințelor împotriva soarelui, haine lejere și costume de baie.
Pe perioade mai lungi cu temperaturi ridicate cresc și vânzările de băuturi reci, creme de protecție solară și înghețată.
Efectul general al temperaturilor extreme rămâne însă negativ. Activitatea economică și productivitatea scad atunci când temperaturile ajung la niveluri foarte ridicate, iar un studiu din 2021 citat în analiză estimează că impactul asupra PIB-ului poate ajunge la 0,3–0,5%.
În regiunile mai vulnerabile, pierderile ar putea depăși chiar 1% din PIB, iar autorii analizei atenționează că, pe fondul intensificării episoadelor de căldură extremă, estimările actuale ar putea subevalua impactul viitor.
ProCredit Bank Moldova și Energbank se alătură instituțiilor financiare care au anunțat măsuri pentru reducerea consumului de energie electrică în orele de vârf.
Produsul Intern Brut al Uniunii Europene a fost evaluat la 18.800 de miliarde de euro în 2025, iar Germania a rămas cea mai mare economie din blocul comunitar.
Aproximativ 81% dintre liderii executivi din Europa intenționează să majoreze investițiile în inteligența artificială în următoarele 12 luni, în timp ce doar 7% consideră că piața AI se află într-o bulă speculativă.
