Inflația anuală din Republica Moldova a ajuns la 10,8% în octombrie, iar scumpirile la energie și serviciile reglementate pun tot mai multă presiune pe bugetele populației. Economistul Marin Gospodarenco avertizează că majorarea facturilor, combinată cu dobânzile ridicate la credite, riscă să afecteze atât nivelul de trai, cât și activitatea companiilor.
Potrivit datelor publicate pe 10 noiembrie de Biroul Național de Statistică, prețurile au crescut cu 2,7% într-o singură lună și cu 9,4% de la începutul anului. Inflația anuală a accelerat de la 8,6% în septembrie la 10,8% în octombrie.
Cele mai mari scumpiri lunare au fost înregistrate la încălzirea centralizată – 61,2%, gazele naturale – 28,8% și legume – 14,5%. Majorarea tarifelor la gaze și energie termică a contribuit cu aproximativ 1,3 puncte procentuale la inflația lunară, reprezentând aproape jumătate din creșterea generală a prețurilor.
Gospodarenco atrage atenția că produsele și serviciile cu prețuri reglementate s-au scumpit cu 26% în ultimul an, ceea ce ridică semne de întrebare privind eficiența politicilor economice și energetice.
Pentru populație, efectele sunt directe. Economistul oferă exemplul unui coș de bunuri și servicii care costa 10.000 de lei în octombrie 2025. La rata actuală a inflației, același coș ar costa, în medie, aproximativ 11.080 de lei, adică cu 1.080 de lei mai mult.
Cele mai afectate sunt familiile cu venituri mici și pensionarii, pentru care alimentele și utilitățile reprezintă o parte importantă din cheltuielile lunare.
Economistul critică și efectele secundare ale înăspririi politicii monetare. Deși recunoaște necesitatea combaterii inflației, acesta consideră că majorarea ratei de bază a BNM la 11% pune presiune suplimentară asupra economiei.
„Nu putem reduce prețul gazului doar prin scumpirea creditelor”, subliniază Gospodarenco.
În opinia sa, există riscul ca populația și companiile să suporte simultan facturi mai mari și costuri de finanțare ridicate. Pentru întreprinderi, această combinație poate însemna investiții amânate, consum mai slab și presiuni suplimentare asupra prețurilor.
Perspectivele pentru ultimele luni ale anului rămân pesimiste. Gospodarenco estimează că inflația anuală ar putea rămâne la 11–12% până la sfârșitul lui 2026, în lipsa unor corecții importante ale tarifelor.
Economistul consideră că inflația trebuie abordată nu doar prin politica monetară, ci și prin măsuri care vizează competitivitatea economiei, sectorul energetic și protejarea puterii de cumpărare a populației.