Inflația nu înseamnă automat rate mai mari la creditul ipotecar. Dimpotrivă, în anumite condiții, creșterea prețurilor poate reduce povara reală a datoriei. Diferența o fac tipul dobânzii, evoluția veniturilor și condițiile contractului semnat cu banca.
Potrivit Biroului Național de Statistică, inflația anuală în Republica Moldova a ajuns la 8,6% în septembrie 2026. În același timp, Banca Națională a Moldovei menține rata de bază la 9% anual, în contextul presiunilor inflaționiste.
Pentru persoanele care intenționează să cumpere o locuință prin credit ipotecar, aceste evoluții nu înseamnă neapărat că trebuie să amâne achiziția.
Explicația ține de diferența dintre valoarea nominală a banilor și puterea lor de cumpărare.
De exemplu, o persoană care achită lunar 8.000 de lei pentru un credit cu dobândă fixă va continua să plătească aceeași sumă pe perioada în care dobânda rămâne fixă, indiferent de evoluția inflației.
Dacă prețurile cresc cu 8,6% într-un an, valoarea reală a celor 8.000 de lei scade, în termeni de putere de cumpărare, la echivalentul a aproximativ 7.366 de lei de la începutul perioadei.
Cu alte cuvinte, aceeași datorie nominală valorează mai puțin în termeni reali. Acest efect devine avantajos pentru debitor în special dacă veniturile sale cresc odată cu inflația sau într-un ritm apropiat.
Totuși, inflația nu reduce suma în lei datorată băncii și nici nu garantează că rata va deveni mai ușor de achitat. Dacă salariul rămâne neschimbat, iar cheltuielile pentru alimente, energie și servicii cresc, bugetul disponibil pentru plata creditului se poate diminua.
Situația este diferită în cazul creditelor cu dobândă variabilă. Pentru a limita inflația, BNM poate majora rata de bază, ceea ce influențează costul finanțării și, indirect, dobânzile practicate de bănci.
În acest caz, rata lunară poate crește la următoarea recalculare prevăzută în contract.
Pentru a înțelege diferența, la un credit ipotecar de un milion de lei, contractat pe 25 de ani, cu rate lunare egale, plata ar constitui aproximativ 7.718 lei la o dobândă anuală de 8%.
Dacă dobânda aplicată aceluiași sold și aceleiași perioade de rambursare ar ajunge la 10%, rata ar crește la aproximativ 9.087 de lei, adică cu 1.369 de lei lunar. Calculele sunt orientative și nu includ comisioanele, asigurările sau alte costuri.
De aceea, înainte de contractarea unui credit ipotecar, contează nu doar dobânda oferită inițial, ci și perioada pentru care aceasta este fixă, formula de recalculare și capacitatea de a suporta eventuale majorări.
Potrivit reglementărilor BNM privind creditarea responsabilă, în cazul creditelor obișnuite acordate consumatorilor, plățile lunare pentru datorii nu trebuie, de regulă, să depășească 40% din veniturile confirmate. Există anumite excepții, inclusiv un regim distinct pentru programul „Prima casă”.
Totuși, aprobarea creditului de către bancă nu înseamnă automat că acesta va fi confortabil pentru bugetul unei familii. O rezervă financiară și o rată care lasă suficienți bani pentru cheltuielile curente oferă o protecție suplimentară.
Prin urmare, inflația nu reprezintă, de una singură, un motiv pentru a renunța la achiziția unei locuințe prin credit. Un împrumut cu o dobândă predictibilă, o rată lunară sustenabilă și venituri stabile poate rămâne o opțiune rezonabilă chiar și într-o perioadă de creștere a prețurilor.
În schimb, contractarea unui credit la limita posibilităților financiare, în speranța că inflația va reduce povara datoriei, implică riscuri importante.