Prețurile apartamentelor din România au crescut cu peste 30% în ultimii trei ani, în timp ce chiriile s-au majorat cu până la 100 de euro lunar. În schimb, dobânzile fixe la creditele ipotecare au scăzut, ceea ce face ca, în anumite situații, rata lunară pentru o locuință să fie mai mică decât chiria, potrivit unei analize realizate de platforma OferteBancare.ro, citată de AGERPRES.
În marile orașe din România, chiria pentru un apartament cu două camere a ajuns la 440–600 de euro pe lună, cu 50–100 de euro mai mult decât în urmă cu trei ani.
În paralel, prețurile locuințelor au continuat să crească. În prezent, un apartament nou de 50 m² costă între 104.750 și 175.000 de euro, în funcție de oraș și de caracteristicile imobilului.
Potrivit analizei, cei care au cumpărat o locuință în 2023 printr-un credit ipotecar cu dobândă fixă au beneficiat atât de aprecierea valorii proprietății, cât și de stabilitatea ratelor lunare.
De exemplu, pentru un credit ipotecar de 300.000 de lei românești, rata lunară calculată la o dobândă fixă de aproximativ 4,95% este de circa 1.600 de lei, comparativ cu 1.780 de lei în 2023.
În cazul unui apartament vechi de 50 m² cumpărat în București în 2023, analiza estimează o rată lunară actuală de aproximativ 392 de euro, cu peste 200 de euro mai mică decât chiria solicitată în prezent pentru o locuință comparabilă.
Totodată, salariul mediu net din România a crescut cu aproape 24%, de la 4.593 de lei în septembrie 2023 la 5.688 de lei în august 2026.
Conform studiului Deloitte Property Index 2026, citat în analiză, România are al patrulea cel mai mic preț mediu al locuințelor dintre țările analizate, de 1.917 euro/m².
Raportat la venituri, achiziția unui apartament de 50 m² echivalează cu aproximativ 87 de salarii medii nete în România, comparativ cu 97 în Spania, 101 în Germania și 112 în Polonia.
Claudiu Trandafir, economist și fondator al OferteBancare.ro, consideră că piața imobiliară românească își va menține tendința de creștere. Acesta estimează că o eventuală corecție a prețurilor nu va depăși 10%, invocând cererea ridicată pentru locuințe moderne și oferta limitată în zonele căutate.
Estimarea reprezintă însă opinia economistului, nu o garanție privind evoluția viitoare a pieței imobiliare.