Inteligența artificială ar putea transforma milioane de locuri de muncă la nivel mondial, însă cei mai mulți oameni consideră că propriul post este în siguranță. Pentru Republica Moldova, principala amenințare nu ar fi neapărat concedierile provocate de automatizare, ci creșterea decalajului de productivitate și salarii față de economiile care adoptă mai rapid noile tehnologii. Concluzia aparține economistului Marin Gospodarenco, director executiv al Centrului Analitic „Economica” și fost director general al Biroului Național de Statistică, într-o analiză privind impactul inteligenței artificiale asupra pieței muncii.
Economistul face referire la un sondaj Statista Consumer Insights din 2026, care evidențiază diferențe importante între percepția oamenilor asupra riscurilor generale ale inteligenței artificiale și temerile privind propriul loc de muncă.
Astfel, 47% dintre respondenții din Marea Britanie se tem că inteligența artificială va înlocui milioane de locuri de muncă, însă doar 22% sunt îngrijorați că și-ar putea pierde propriul post. În Statele Unite, proporțiile sunt de 41% și, respectiv, 23%, iar în Germania, de 37% și 18%.
Potrivit lui Gospodarenco, această diferență poate fi explicată prin tendința oamenilor de a considera că evenimentele negative sunt mai probabile pentru ceilalți decât pentru ei înșiși. Totodată, angajații cunosc complexitatea propriilor responsabilități și înțeleg că tehnologia nu poate prelua imediat toate sarcinile unei profesii.
De exemplu, inteligența artificială poate automatiza introducerea facturilor în contabilitate sau preluarea solicitărilor standard în centrele de asistență pentru clienți, fără ca acest lucru să însemne dispariția completă a contabililor sau a operatorilor.
Analiza economistului citează și estimările Fondului Monetar Internațional, potrivit cărora aproximativ 40% dintre locurile de muncă la nivel mondial sunt expuse influenței inteligenței artificiale, iar în economiile dezvoltate proporția ajunge la circa 60%.
Expunerea la inteligența artificială nu înseamnă însă automat pierderea locului de muncă. Potrivit FMI, aproximativ jumătate dintre locurile de muncă expuse din economiile avansate ar putea beneficia de creșteri ale productivității, în timp ce în celelalte cazuri automatizarea anumitor activități ar putea reduce cererea de forță de muncă, ritmul angajărilor și nivelul salariilor.
În Republica Moldova, impactul imediat asupra ocupării ar putea fi mai redus, consideră Gospodarenco, deoarece o parte importantă a activității economice se desfășoară în agricultură, construcții, comerț și servicii care presupun muncă fizică sau interacțiune directă.
În schimb, economia moldovenească se confruntă cu un alt risc: adoptarea lentă a tehnologiilor, nivelul insuficient al competențelor digitale și investițiile reduse ar putea accentua diferențele de productivitate față de statele europene.
În timp ce companiile din alte țări ar putea produce mai mult, mai rapid și cu costuri mai mici prin utilizarea inteligenței artificiale, întreprinderile din Moldova riscă să piardă din competitivitate.
În opinia economistului, această evoluție ar putea afecta inclusiv ritmul de creștere a veniturilor angajaților, într-o economie în care productivitatea muncii se situează deja mult sub media Uniunii Europene.
Prin urmare, cea mai mare provocare pentru Republica Moldova nu este doar protejarea locurilor de muncă existente, ci și capacitatea companiilor și a angajaților de a valorifica inteligența artificială pentru creșterea productivității și a salariilor.