Trei ani de studii universitare în Republica Moldova pot costa o familie aproape 500.000 de lei, dacă sunt luate în calcul taxa de studii, chiria, alimentația și celelalte cheltuieli de trai. Pornind de la această estimare, lectorul universitar Ion Faina propune un model de educație financiară prin care părinții să economisească pentru facultatea copiilor încă din clasa a V-a, asociind lectura cu acumularea unui fond destinat studiilor.
Potrivit calculelor prezentate de Ion Faina, pentru un student provenit din afara Chișinăului, care urmează un program de licență de trei ani, taxa de studii ar putea ajunge la 45.000 de lei, la un cost anual de 15.000 de lei.
La aceasta se adaugă chiria, estimată la 300 de euro lunar, inclusiv utilitățile, ceea ce înseamnă aproximativ 216.000 de lei pentru trei ani. Cheltuielile lunare pentru alimentație, transport, îmbrăcăminte, comunicații și activități recreative sunt evaluate la 5.800 de lei, respectiv 208.800 de lei pentru întreaga perioadă.
Alte 30.000 de lei ar putea fi necesare pentru achiziția unui laptop, manuale, amenajarea locuinței și garanția pentru chirie.
Astfel, costul total estimat ajunge la aproximativ 500.000 de lei, echivalentul a aproape 13.900 de lei lunar, sumă apropiată de salariul mediu net prognozat pentru anul 2026.
Lectorul universitar atrage atenția și asupra perioadei necesare recuperării unei asemenea investiții. La un salariu mediu net de 14.200 de lei, un absolvent ar avea nevoie de aproximativ 35 de luni pentru a câștiga echivalentul cheltuielilor suportate de familie, presupunând că nu ar utiliza niciun leu pentru propriul trai. Acest calcul este însă unul teoretic, iar recuperarea economică efectivă a investiției în educație depinde de veniturile suplimentare pe care studiile le pot genera de-a lungul carierei.
100 de cărți citite și un fond pentru facultate
Pornind de la experiența sa de 16 ani în învățământ, Ion Faina propune ca părinții să stimuleze lectura copiilor și, în paralel, să constituie un fond de economii.
Modelul presupune citirea a aproximativ 100 de cărți între clasele a V-a și a XII-a. Pentru fiecare carte citită și discutată cu părintele, în fondul copilului ar urma să fie depusă o sumă care crește progresiv.
În clasa a V-a, recompensa ar fi de 100 de lei pentru o carte, în clasa a VI-a de 200 de lei, iar în clasa a XII-a ar ajunge la 800 de lei.
Potrivit calculelor autorului, fondul ar putea acumula 49.000 de lei până la încheierea liceului, iar prin valorificarea economiilor ar putea ajunge la aproximativ 58.000 de lei, în ipoteza unor randamente favorabile.
Ion Faina prezintă și două alternative pentru familiile care dispun de venituri mai mari. Economisirea a 1.000 de lei pentru fiecare carte ar permite acumularea a 104.000 de lei, fără dobândă, în timp ce o contribuție de 100 de euro pentru fiecare carte ar genera un fond de 10.400 de euro.
Pentru părinții cu posibilități financiare mai reduse, lectorul propune înjumătățirea contribuțiilor din prima variantă, ceea ce ar permite economisirea a 24.500 de lei.
Depozitele bancare și valorile mobiliare de stat, printre opțiunile de economisire
Autorul recomandă ca banii acumulați să nu fie păstrați în numerar, ci plasați în instrumente financiare care pot genera dobândă.
Printre opțiunile menționate se numără depozitele bancare și valorile mobiliare de stat, disponibile persoanelor fizice inclusiv prin platforma electronică eVMS.
Ion Faina oferă drept exemplu subscrierea din 29 iunie 2026, când dobânzile anuale la obligațiunile de stat au variat între 7,45% și 7,85%, în funcție de maturitate. Aceste randamente reprezintă însă condițiile unei emisiuni concrete și nu garantează obținerea acelorași venituri pe întreaga perioadă de economisire.
O altă componentă a propunerii este implicarea copilului în administrarea banilor. Începând cu clasa a IX-a, acesta ar urma să participe la alegerea instrumentelor de economisire, după ce i-au fost explicate avantajele și riscurile.
Lectorul universitar precizează că modelul nu reprezintă o metodă cu eficiență demonstrată, ci un experiment educațional inspirat inclusiv din cercetările privind recompensarea elevilor pentru lectură.
Scopul inițiativei este ca, la împlinirea vârstei de 18 ani, tânărul să dispună nu doar de un fond care să-i acopere integral sau parțial taxa de studii, ci și de deprinderi de lectură, disciplină financiară și experiență în gestionarea economiilor.
În același timp, estimările privind costurile universitare reprezintă un scenariu orientativ. Cheltuielile reale pot varia semnificativ în funcție de instituția de învățământ, forma de finanțare a studiilor, condițiile de cazare și bugetul fiecărei familii.