Zona metropolitană Chișinău concentrează 61,7% dintre angajații companiilor cu capital străin și mixt din Republica Moldova, în timp ce Bălți deține o pondere de 13%, Orhei – 5,2%, iar Ungheni – 3,1%. Datele pentru anul 2024, prezentate într-o analiză a grupului de consultanță Europolis International, arată diferențe semnificative între localități în ceea ce privește prezența investitorilor străini.
Ghenadie Ivașcenco, fondator și consultant principal al Europolis International, expert în dezvoltare economică locală și regională, consideră că salariile mici nu sunt suficiente pentru a atrage investiții în afara capitalei. Dacă forța de muncă ieftină ar reprezenta principalul criteriu pentru investitori, regiunile Republicii Moldova ar trebui să beneficieze de mult mai multe proiecte investiționale.
Potrivit analizei, în afara principalelor centre economice, ponderile sunt considerabil mai mici: Fălești – 1,6%, Soroca – 1,3%, Cahul – 1,1%, Hîncești – 0,9%, Comrat – 0,8%, iar Căușeni – 0,7%.
Una dintre problemele semnalate de expert este capacitatea administrativă redusă a primăriilor de a transforma interesul investitorilor în fabrici și locuri de muncă. Localitățile mici nu dispun întotdeauna de personal specializat, timp și pregătire pentru a însoți un investitor de la prima discuție până la lansarea producției.
Ghenadie Ivașcenco susține că a cunoscut personal peste zece cazuri în care investitori interesați să deschidă unități de producție în nordul, centrul și sudul țării au renunțat la proiecte. Printre motivele invocate se numără lipsa pregătirii administrațiilor locale și durata prea mare a procedurilor.
„Un investitor la ușa primăriei e ca un client intrat într-un magazin fără vânzător. Se uită în jur, așteaptă puțin și iese”, explică expertul.
Reforma de amalgamare voluntară a localităților ar putea crea primării mai mari, cu resurse administrative sporite, însă Ivașcenco avertizează că simpla angajare a unui specialist în atragerea investițiilor nu garantează rezultate.
Pentru a putea primi investitori, administrațiile locale trebuie să ofere informații clare despre terenurile disponibile, documentația urbanistică, infrastructura existentă, posibilitățile de racordare la rețele și durata procedurilor administrative. La fel de importantă este existența unei persoane responsabile de urmărirea proiectului după prima întâlnire.
Expertul atrage atenția că reforma administrativă trebuie însoțită de pregătirea efectivă a primăriilor pentru dezvoltarea economică locală, astfel încât interesul investitorilor să se transforme în investiții realizate și locuri de muncă.
Ghenadie Ivașcenco are peste 25 de ani de experiență în dezvoltare locală și regională și a colaborat cu instituții și organizații internaționale, inclusiv PNUD, GIZ și BERD. El este și autorul unui ghid practic dedicat administrațiilor locale privind pregătirea și atragerea investițiilor.