Opinie: 4 variante posibile de emisiune suplimentară a acțiunilor Băncii de Economii

Se vorbeşte în presă de câteva zile despre necesitatea de a injecta în Banca de Economii suma de 500.0 milioane lei. Cine o va face, nu se ştie.

Am încercat să analizez această idee printr-o emisiune suplimentară de acţiuni, prin 4 variante posibile:

1. Emisiune suplimentară închisă de acţiuni;

2. Emisiune suplimentară închisă de acţiuni la care se subscrie doar Statul;

3. Emisiune suplimentară deschisă/închisă de acţiuni, la care nu se subscrie Statul;

4. Statul îşi menţine pachetul de control de 25% de acţiuni.

Voi reprezenta mai jos, cum se modifică pachetele de acţiuni, deţinute de acţionari, în prim plan ale Statului după fiecare variantă.

De pe saitul Băncii de Economii am preluat informaţia despre acţiunile băncii, la situaţia din 01.01.2012, devizate după acţionari: Statul, persoane juridice şi persoane fizice, şi devizate după clasa acţiunilor: nominative simple şi preferenţiale.

Doresc din start sa explic că acţionarii care deţin acţiuni preferenţiale, nu participă la subscriere.

Din toate acţiunile băncii, după Tabelul 1, vedem că Statul deţine un pachet de acţiuni de 56.13%, persoanele juridice de 40.82% şi persoanele fizice 3.05%. Aceasta este situaţia reală la moment.

Tabelul 1. Deţinătorii pachetelor de acţiuni ale băncii.

Varianta 1. Emisiune suplimentară închisă de acţiuni

Presupunem că Banca de Economii derulează o emisiune suplimentară închisă de acţiuni, la care se subscriu toţi acţionarii existenţi. Aceşti 500.0 milioane lei, sunt depuşi ca aport la capitalul băncii prin subscriere la acţiuni. În tabelul 2, vedem că au loc modificări mici în pachetele deţinute de acţionari, din cauza că deţinătorii de acţiuni preferinţiale nu au participat la emisiune, şi pachetele acţiunilor preferenţiale au căzut de la 0.26% la 0.05%. Această situaţie o vom întălni şi în alte variante analizate.

După această variantă, Statul trebuie să participe la subscriere cu 281.4 milioane lei, persoanele juridice cu 204.6 milioane lei şi persoanele fizice cu 14.0 milioane lei. Pachetul deţinut de stat se modifică în creştere doar cu 0.12 p.p. 

Tabelul 2. Structura pachetelor de acţiuni deţinute de acţionari după emisiunea suplimentară închisă de acţiuni.

Varianta 2. Emisiune suplimentară închisă de acţiuni la care se subscrie doar Statul

Poate fi o altă situaţie, când la subscrierea de acţiuni să participe doar Statul. Din start, fără mare analiză înţelegem că Statul trebuie să investească 500,0 milioane lei. După acestă investiţie Statul (după tabelul 3.) va deţine – 91.66% de acţiuni ale Băncii de Economii, persoanele juridice – 7.76% de acţiuni şi persoanele fizice – 0.58% de acţiuni.

În această situaţie poate apărea un risc. În momentul în care Statul va deţine mai mult de 90% din capitalul băncii, acţionarii minoritari au dreptul să ceară de la Stat conform art.25 (15) din „Legea privind societăţile pe acţiuni”, răscumpărarea acţiunilor – 8,34% de acţiuni la valoarea de piaţă. La moment valoarea de piaţa este 17.30 lei, atunci Statul va mai scoate din buzunar, minim 51,1 milioane lei, după valoarea nominală a acţiunilor, dar acţiunile se vor vinde la valoarea de piaţă. Valoarea de piaţa oricum poate să se schimbe deoarice se va schimba şi valoarea de bilanţ a acţiunilor, după formul Active Nete/Numărul de acţiuni.

După această variantă Statul va putea deţine 91.66% de acţiuni sau 100% de acţiuni, totul va depinde de acţionarii minoritari.

Tabelul 3. Structura pachetelor de acţiuni deţinute de acţionari după emisiune închisă, subscrisă doar de Stat

Varianta 3. Emisiune suplimentară deschisă/închisă de acţiuni, la care nu se subscrie Statul

În această situaţie am prezentat că la subscriere participă acţionarii existenţi sau alţii noi, dar nu şi Statul. Vedem că Statul neparticipând la emisiune, va deţine doar 10.67% de acţiuni, o cotă substanţială, pe când persoanele juridice/fizice vor avea majoritatea de 89.33% de acţiuni emisie de Banca de Economii. Statul va pierde pachetul majoritar de acţiuni deţinut la Banca de Economii.

Această variantă este posibilă în cazul în care Statul nu are banii necesari pentru a participa la emisiune sau are dorinţa de a ieşi din capitalul Băncii de Economii, privatizând 10.67% de acţiuni. 

Tabelul 4. Structura pachetelor de acţiuni deţinute de acţionari dupa emisiune, fără participarea Statului.

Varianta 4. Statul îşi menţine pachetul de control de 25% de acţiuni

Această variantă este susţinută de mine. În practica internaţională sunt astfel de cazuri când statul în domenii prioritare pentru ea, îşi menţine pachetul de control de 25%, iar restul fiind deţinut de sectorul privat. Prin aceasta, Statul poate influenţa deciziile administraţiei băncii, are toate drepturile depline de acţionar şi câştigă 25% din dividendele plătite de bancă fără a face mare efort. O investiţie raţională.

Dacă se va mergem pe această cale, atunci statul trebuie să contribuie doar cu 88.5 milioane lei, pe când acţionarii existenţi sau potenţiali cu 411.5 milioane lei. Structura pachetelor de acţiuni va fi: Statul – 25% de acţiuni, persoane juridice/fizice – 75%, unde statul, probabil va deţine şi cel mai mare pachet.

Tabelul 5. Structura pachetelor de acţiuni deţinute de acţionari dupa emisiune, unde statul îşi menţine pachetul de control.

Sursa: comerzan.info